Judecătorii de la Tribunalul București reținuți pentru luare de mită și abuz în serviciu, care dintr-un moment în altul vor afla dacă își petrec următoarea lună în închisoare, aveau un sistem foarte bine pus la punct prin care comunicau cu practicienii în insolvență.

Se întâlneau cu cei interesați în incinta Tribunalului București, în apropiere sau făceau scurte plimbări, ocazie cu care puneau la punct detaliile operațiunile prin care anumiți practicieni primeau „aleatoriu” anumite cazuri de insolvență. La rândul lor, „clienții” pretindeau dosare în care se cerea insolvența unor societăți cu active de valoare, în funcție de acestea stabilindu-se onorariul administratorilor. Nu aveau neapărat tarife fixe, acceptau diverse modalități de plată. Spre exemplu, Mircea Modovan, cel care ieri a fugit de polițiștii însărcinați să-l aducă la audieri, lua banii atât direct, cât și prin Western Union sau virament pe card. A acceptat și un televizor color, dar și pește, carne de miel și vită, cherestea și lambriuri. Tot acesta i-a solicitat unui lichidator să angajeze la firma sa o nepoată, prin intermediul căreia să se facă ulterior aranjamentele. Ion Stanciu a solicitat plata „ratei de vacanță”, de 10.000 lei, și haine pentru soție, Elena Rovența a primit 10.000 lei într-o revistă și o parte din suma de 174.000 euro, onorariul unui practician în insolvență, în timp ce Ciprian Viziru s-a ales cu  10.000 lei și o sacoșă cu produse. Detaliile celor constatate de procurori sunt redate în comunicatul DNA: „Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secţia a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale.

Astfel, în sarcina celor patru judecători s-au reţinut următoarele infracţiuni:

1. MOLDOVAN MIRCEA
- cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
2. ROVENŢA ELENA
- luare de mită,
3. STANCIU ION
- luare de mită în formă continuată (două acte materiale),
4. VIZIRU CIPRIAN SORIN
- luare de mită.

Potrivit probelor administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, magistraţii judecători, personal sau prin intermediari au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul:
- de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor
- modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari,
- desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari,
- atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă,
- pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

Astfel, referitor la inculpatul Moldovan Mircea, în unele cazuri acesta a contactat persoana interesată și i-a precizat că „îi va da un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând totodată că, sunt fruntaşi practicienii în insolvenţă care primeau "dosare bune".
Prin sintagma ”dosare bune„ în materie de insolvență se înțelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.
În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.
De asemenea, probatoriul administrat a relevat în cazul judecătorului sindic Moldovan Mircea faptul că, pretinderea s-a manifestat atât prin solicitarea adresată martorului denunțător, de angajare a unei nepoate la societatea sa de insolvență dar și prin declararea nereală a insolvenței, în cazul a două societăţi comerciale.
Acelaşi judecător a lăsat să se creadă că în schimbul unor beneficii materiale poate realiza intervenția într-un dosar penal, pentru punerea în libertate a unui condamnat.
Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că inculpații au primit sume de bani și bunuri, după cum urmează:

Moldovan Mircea:
- sume de bani (3.000 - 4.000 lei) direct, prin Western Union (8000 lei ) sau direct pe cardul de salariu;
- produse alimentare (peşte, carne de vită/miel);
- cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriuri, în valoarea totală de 6.652 lei;
- TV color.

Stanciu Ion:
- suma de 10.000 lei reprezentând,,rata de vacanţă”;
- obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului;

Rovența Elena:
- suma de 10.000 lei, ce a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă.
- o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă;

Viziru Ciprian:
- suma de 10.000 lei;
- o sacoşă cu produse (în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor dosare de insolvenţă).

Astfel, elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători ai Secţiei a VII a civilă s-au structurat pe mai multe paliere:
- întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei;
- întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile;
- identificarea dosarelor de insolvenţă “bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă;
- formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă ;

Inculpaților li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 19 mai 2014, faţă de inculpaţii Moldovan Mircea, Stanciu Ion, Rovența Elena şi Viziru Ciprian procurorii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Distribuie Distribuie Comentarii