Premierul Moldovei demisionează pe fondul scandalului MoldATSA; ce urmează pentru drumul spre UE
Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova, a anunțat vineri, 3 iulie, demisia sa din funcție printr-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, precizând că nu-și mai poate exercita mandatul în conformitate cu propriile principii.
Alexandru Munteanu, premierul demisionar al Republicii Moldova
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine”, a scris Munteanu în mesajul său, adăugând ulterior: „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”. El a mulțumit miniștrilor și echipei guvernamentale pentru activitatea depusă și a promis că va continua să-și servească țara, indiferent de viitoarea sa funcție.
Președinta Maia Sandu a comentat plecarea lui Munteanu, respingând speculațiile conform cărora i-ar fi fost îngrădită acțiunea în lupta împotriva abuzurilor. „Speculaţiile potrivit cărora «a vrut să lupte împotriva abuzurilor şi nu a fost lăsat» sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul aşa cum a considerat corect. El a ales să plece”, a declarat Maia Sandu, mulțumindu-i lui Alexandru Munteanu pentru că și-a asumat conducerea guvernului într-o „perioadă complexă”. Deși l-a descris ca fiind „un om de treabă” și fiind convinsă de bunele sale intenții, președinta a mărturisit că a „așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”.
Scandalul MoldATSA și imaginea guvernării
Analiștii politici de la Chișinău sugerează că demisia premierului Munteanu este una surprinzătoare și reflectă impactul negativ al scandalului legat de salariile exagerate la întreprinderile de stat, în special la MoldATSA, asupra imaginii guvernului. Comentatorul politic Nicolae Negru a subliniat că măsurile luate de executiv în acest caz nu au fost suficient de convingătoare pentru public, ceea ce a contribuit la decizia de a demisiona.
E o demisie surprinzătoare. Probabil guvernarea a considerat că măsurile întreprinse până acum în scandalul legat de MoldATSA nu au fost suficient de convingătoare pentru cetăţeni. Imaginea guvernării a fost puternic afectată şi, cred eu, aşa s-a ajuns la această decizie. Totuşi, domnul Munteanu trebuie să explice cetăţenilor motivele demisiei, pentru că în prezent lasă loc de confuzii.
– Nicolae Negru
În opinia lui Negru, fostul premier ar trebui să ofere o explicație clară a motivelor plecării pentru a evita speculațiile. El a mai adăugat că Alexandru Munteanu poartă o parte din vină, deoarece situația de la MoldATSA, o instituție aflată în domeniul executivului, nu a fost monitorizată corespunzător de corpul de control al guvernului din Consiliul de administrație. Deși Munteanu s-a concentrat pe economie și creșterea economică și nu avea o experiență administrativă vastă, aceste lacune nu pot fi justificate integral, ceea ce ar fi putut contribui la decizia sa de a demisiona.
Impactul asupra parcursului european
O preocupare majoră exprimată de analiști este potențialul impact al acestei instabilități asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și a reformelor în desfășurare. Nicolae Negru avertizează că o perioadă îndelungată de incertitudine ar putea avea consecințe negative semnificative pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, o instalare rapidă a unui nou executiv ar putea limita acest impact.
Domnul Munteanu poartă o parte din vină. Era domeniul executivului, iar corpul de control al guvernului din Consiliul de administraţie al MoldATSA nu şi-a făcut datoria. I se poate reproşa că nu a monitorizat cum se cuvine situaţia. Este adevărat că nu are o experienţă administrativă şi s-a concentrat pe economie şi creşterea economică. Asta poate explica unele lacune, dar nu le justifică. Cred că şi acest lucru l-a determinat să plece din funcţie. Consecinţele depind de cât va dura această perioadă de instabilitate. Nu este un moment potrivit, deoarece avem negocieri cu Uniunea Europeană şi reforme importante în desfăşurare. Dacă instabilitatea va continua, Republica Moldova va avea de suferit. Dacă însă un nou prim-ministru va fi desemnat rapid şi până în toamnă vom avea un nou guvern, impactul negativ va fi redus.
– Nicolae Negru
Expertul Daniel Vodă a calificat demisia premierului drept un moment politic important, dar a subliniat că nu creează un vid de putere. El a accentuat că Republica Moldova dispune de instituții funcționale și de o majoritate parlamentară capabilă să formeze un nou guvern, iar schimbarea executivului este un proces firesc într-o democrație. Vodă a îndemnat la evitarea speculațiilor, solicitând ca atenția să rămână asupra stabilității, transparenței și continuării parcursului european al țării.
Republica Moldova are o majoritate parlamentară capabilă să formeze un guvern, instituţii funcţionale şi proceduri constituţionale care să arate ce urmează. O demisie a prim-ministrului este, evident, un moment politic important şi vom afla motivele care au condus la aceasta. Dar nu este un vid de putere şi nu este un motiv de panică. Într-o democraţie, guvernele se schimbă. Echipele executive se remodelează. O putere politică desemnează o nouă echipă, îşi asumă responsabilitatea în faţa parlamentului şi merge mai departe. De aceea, în aceste zile, aş lăsa bârfele şi speculaţiile deoparte. Să ascultăm cu atenţie mesajele oficiale, să urmărim evoluţiile instituţionale şi să venim cu propuneri constructive. Inclusiv din partea opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare. Să cerem transparenţă de la guvernare - este esenţa statului de drept.
– Daniel Vodă
Constituția Republicii Moldova nu impune un termen fix în care președintele trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru după demisia guvernului. Cu toate acestea, președintele are obligația de a consulta grupurile parlamentare și de a propune un candidat. Până la învestirea noului cabinet, guvernul demisionar își exercită atribuțiile în regim de interimat.
Explorează subiectele:
