Președintele a atacat la CCR legea integrității prin care PSD și AUR au vizat-o direct pe partenera sa, dar și „amendamentul Fritz”
Președintele Nicușor Dan a sesizat luni Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu noua Lege a integrității, votată recent de Parlament. Demersul său, care vine în contextul unor atacuri similare din partea PNL și USR, vizează în principal două aspecte criticate: extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață ai demnitarilor – o măsură percepută ca fiind direcționată către partenera sa, Mirabela Grădinaru – și aplicarea retroactivă a sancțiunilor care pot duce la pierderea mandatelor publice. Situația este complicată de faptul că legea reprezintă un jalon esențial în PNRR, iar neadoptarea ei până la 31 august riscă să coste România 770 de milioane de euro.
Nicușor Dan a contestat la CCR articolele din legea integrității care impun declararea averii și a intereselor pentru "soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți" cu demnitarii publici. De asemenea, el a atacat prevederile tranzitorii care permit încetarea mandatelor pentru demnitarii aflați în conflict de interese sau incompatibilitate, chiar dacă deciziile definitive au fost luate sub legislația anterioară.
Confirmarea sesizării a venit printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, care subliniază preocupări serioase legate de constituționalitatea noii reglementări. Obiectivul său declarat este acela de a proteja principiile juridice fundamentale și drepturile cetățenilor.
Extinderea obligațiilor de declarare: O ingerință în viața privată?
Una dintre prevederile centrale contestate de președinte este cea introdusă de AUR în Legea integrității, care stipulează că "soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți" cu un demnitar are obligația de a depune declarații de avere și de interese. Această formulare este considerată de mulți ca fiind țintită direct către Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care și-a publicat deja săptămâna trecută declarațiile de avere și de interese.
Potrivit Administrației Prezidențiale, modul în care Parlamentul a extins aceste obligații nu respectă standardele constituționale. Comunicatul precizează că:
„Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu dețin nicio funcție publică și nu exercită nicio prerogativă de autoritate. Această formă de ingerință în viața privată excede inclusiv limitele trasate de instanța europeană în domeniul conflictelor de interese.”
Nicușor Dan argumentează că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este lipsită de claritate normativă și de criterii obiective (durată, conviețuire, interdependență economică), lăsând loc interpretărilor subiective și unei aplicări inegale a legii. Această lipsă de previzibilitate contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și principiului legalității incriminării, valabil și în materie contravențională, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Curții Constituționale. Mai mult, obligarea directă a terțului de a declara întregul patrimoniu este considerată o ingerință disproporționată în viața privată, depășind limitele stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
O altă problemă semnalată este discriminarea dintre demnitarii căsătoriți (care au un act de căsătorie ca reper obiectiv) și cei aflați în relații de fapt, aceștia din urmă fiind expuși incertitudinii și aprecierii subiective a organului de control.
Retroactivitatea sancțiunilor și pierderea mandatelor: "Amendamentul Fritz"
O a doua categorie de prevederi contestate se referă la aplicarea retroactivă a legii, aspect care i-a determinat și pe PNL și USR să atace actul normativ la CCR săptămâna trecută. Acestea vizează modificări aduse art. 25 și art. X din Legea integrității, care prevăd încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului pentru persoanele față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese.
Potrivit amendamentului introdus de PSD și susținut de AUR, legea s-ar aplica retroactiv, implicând pierderea mandatelor și în cazul demnitarilor deja aleși care au decizii definitive de conflict de interese sau incompatibilitate. Această prevedere este cunoscută și ca "amendamentul Fritz", vizând direct pe liderul USR, Dominic Fritz.
În sesizarea sa, președintele Nicușor Dan susține că această modificare transformă interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică – o sancțiune care anterior opera doar pentru viitor – într-o cauză automată de încetare a unui mandat aflat deja în exercitare. Aceasta contravine principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Amânarea executării sancțiunii cu 30 de zile nu anulează caracterul retroactiv, deoarece sursa decăderii rămâne un raport ANI sau o hotărâre definitivă anterioară legii noi. Potrivit Administrației Prezidențiale, o asemenea interpretare ar goli de conținut art. 15 alin. (2) din Constituție, permițând legiuitorului să reevalueze sancționator orice culpă istorică.
Președintele mai subliniază că raportul de evaluare al Agenției Naționale de Integritate (ANI) este un act administrativ ale cărui efecte juridice sunt stabilite de legea în vigoare la momentul emiterii sale, conform principiului tempus regit actum. Atașarea unor noi consecințe juridice unei situații deja constituite și definitive reprezintă o aplicare retroactivă, incompatibilă cu Constituția. În plus, normele tranzitorii ar trebui să evite retroactivitatea, nu să o inducă, așa cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Sesizarea avertizează și asupra unei discriminări nelegitime, deoarece persoane care au săvârșit fapte identice ar putea suporta consecințe juridice disproporționate, exclusiv în funcție de un criteriu calendaristic arbitrar (data hotărârii judecătorești definitive).
În ceea ce privește funcțiile eligibile (precum cea a lui Dominic Fritz), Nicușor Dan atrage atenția că încetarea automată a unui mandat conferit prin vot popular, fără o analiză individualizată a proporționalității de către o instanță independentă, contravine principiului separației puterilor în stat (art. 1 alin. (4) din Constituție) și anulează retroactiv voința suverană a corpului electoral. Aceste prevederi încalcă standardele CEDO (cauza Lykourezos împotriva Greciei) și CJUE (cauza C-376/02 Goed Wonen) privind drepturile electorale și securitatea juridică.
Miza de 770 de milioane de euro și calendarul CCR
Curtea Constituțională a stabilit deja termenul de judecată pentru Legea integrității la data de 12 august. Nu este încă clar dacă sesizarea președintelui va putea fi analizată în cadrul aceleiași ședințe sau dacă procedura va trebui amânată, având în vedere timpul necesar pentru pregătirea și analiza noilor argumente.
Urgența provine și din faptul că această lege reprezintă un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea termenului de adoptare, stabilit pentru 31 august, ar putea atrage costuri semnificative pentru România, estimările indicând o pierdere de 770 de milioane de euro.
PNL și USR au contestat și ele legea la CCR săptămâna trecută, invocând argumente similare cu cele ale președintelui, în special în ceea ce privește caracterul retroactiv al măsurilor.
Explorează subiectele:
