Presiunile Washingtonului pentru un acord rapid cu Moscova alarmează Ucraina
Conform informațiilor obținute de Financial Times , Casa Albă urmărește să închidă un compromis între Moscova și Kiev înainte ca noul Congres american să își înceapă activitatea în ianuarie. După victoria obținută la alegerile de la jumătatea mandatului, Partidul Democrat va prelua conducerea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, o schimbare politică ce ar putea restrânge libertatea de acțiune a președintelui Donald Trump în tratativele cu Rusia. Democrații au semnalat deja că intenționează să consolideze sprijinul pentru Ucraina, să introducă sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și să supună politica externă a administrației unui control parlamentar mult mai strict.
În acest context, emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele liderului american, Jared Kushner, au intensificat în ultimele zile contactele diplomatice cu oficiali ucraineni, ruși și europeni, purtând discuții la Moscova, Dublin și Berlin. Mesajul transmis de reprezentanții Washingtonului a fost că un acord trebuie finalizat cât mai repede, după ce cei doi au reluat la începutul acestei luni, la Abu Dhabi, negocierile directe cu Ucraina și Rusia, întrerupte timp de opt luni din cauza războiului din Iran. Tot săptămâna aceasta, Donald Trump s-a întâlnit în China cu Vladimir Putin, susținând ulterior că președintele rus i-a transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”.
Ritmul impus de echipa americană stârnește însă rezerve vizibile în rândul partenerilor europeni. Un oficial european care a luat parte la discuțiile cu Witkoff și Kushner a atras atenția asupra presiunii exercitate asupra Kievului: „Americanii exercită o presiune puternică și există o oarecare îngrijorare că ar fi nevoie de concesii semnificative din partea Ucrainei pentru a se ajunge măcar aproape de un acord”. Un alt oficial european a sintetizat diferența de viziune dintre cele două puteri: „Americanii se grăbesc, Putin nu se grăbește”.
Temerile Kievului și condițiile impuse de Kremlin
La Kiev, perspectiva încheierii negocierilor înainte de instalarea noului Congres american este privită cu neliniște. Un înalt oficial ucrainean a avertizat că Rusia ar putea obține condiții mai avantajoase dacă un acord este parafat înainte de luna ianuarie, împingându-l pe Volodimir Zelenski să accepte revendicările Moscovei. Printre concesiile care provoacă îngrijorare se află cedarea unor teritorii din regiunea Donbas, renunțarea definitivă la perspectiva aderării la NATO și acceptarea unor limite privind efectivele armatei ucrainene.
Potrivit aceluiași oficial de la Kiev, anumite decizii recente ale Washingtonului – între care întârzierile în livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot și restricțiile impuse sistemului de comunicații prin satelit Starshield folosit de militarii ucraineni – sunt interpretate drept instrumente de presiune. El a descris conduita administrației americane drept „o alegere clară” în favoarea obținerii unor condiții de negociere favorabile Rusiei.
La rândul său, Vladimir Putin a cerut joi Ucrainei și aliaților săi europeni să accepte ceea ce a numit „compromisuri” și „realități”. Revendicările Moscovei includ recunoașterea controlului asupra unor teritorii din Donbas, excluderea aderării Ucrainei la NATO și limitarea capacităților militare ale Kievului, dar și modificări ample ale arhitecturii de securitate europene construite după Războiul Rece, inclusiv retragerea trupelor și armamentului NATO de pe flancul estic. Surse familiarizate cu poziția Kremlinului arată însă că Moscova nu pare dispusă să încheie rapid un acord și ar intenționa să folosească o nouă campanie de atacuri aeriene pentru a-și întări poziția înaintea următoarelor runde de tratative.
Dispute privind garanțiile de securitate și rolul Europei la G20
Un alt punct sensibil al discuțiilor vizează garanțiile de securitate pe care statele occidentale le-ar putea oferi Ucrainei după încheierea războiului. Deși Washingtonul susține că Moscova ar fi acceptat, în principiu, un mecanism de protecție inspirat de articolul 5 al NATO – conform căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților –, declarațiile oficialilor se contrazic. Aflat joi la Berlin, Jared Kushner a susținut că reprezentanții americani au convins partea rusă să accepte acest principiu și a declarat: „Cred că președintele Trump este deschis la această idee, dar, evident, acest lucru trebuie să fie în interesul Americii”.
Vineri însă, afirmațiile sale au fost contrazise de viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, participant la ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi. Potrivit agenției Interfax, oficialul rus a transmis că inclusiv o formulă de protecție similară apartenenței la NATO este inacceptabilă pentru Moscova și a reiterat cererea unei garanții explicite că Ucraina nu va adera niciodată la Alianță. „Să recunoască inviolabilitatea cererii noastre ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO. Când se va întâmpla acest lucru, cred că vom putea discuta problema garanțiilor de securitate”, a afirmat Riabkov.
Divergențe persistă și în privința cadrului în care ar trebui purtate discuțiile. Administrația americană a sugerat că Donald Trump ar putea aborda încheierea războiului cu liderii europeni luna viitoare, la summitul G20 găzduit la Miami, unde i-a adresat o invitație și lui Vladimir Putin, fără ca liderul rus să își confirme participarea. Ideea a fost însă contestată de un oficial francez, care a precizat că nu sunt prevăzute negocieri cu europenii pe tema Ucrainei la acest summit, în condițiile în care Kievul nu a fost invitat.
Statele europene solicită un rol oficial în negocierile de pace și consideră, spre deosebire de abordarea americană, că primul pas trebuie să fie obținerea unui armistițiu, urmat ulterior de discuții privind viitorul securității europene. Moscova a transmis că europenii trebuie să participe la stabilirea unui eventual acord final, însă Putin nu și-a asumat deocamdată angajamentul de a extinde formatul tratativelor, declarând că Rusia va lua o decizie după ce oficialii europeni se vor întâlni cu reprezentanții săi. Astfel, în ciuda eforturilor Washingtonului de a obține un acord până la începutul anului viitor, diferențele dintre pozițiile Moscovei, Kievului și capitalelor europene rămân profunde în privința teritoriilor, a viitorului militar al Ucrainei și a garanțiilor de securitate.
Explorează subiectele:

