Tinerii europeni resping înarmarea: grevă generală în Italia, arestări la Londra

Acțiunea desfășurată vineri, 20 noiembrie, sub deviza „Fight for our future” („Luptăm pentru viitorul nostru”) a reunit peste 50 de organizații și grupuri de tineret, în cadrul coaliției Youth Strike. Organizatorii au programat manifestații în circa 400 de orașe, descriind inițiativa drept una dintre cele mai extinse mobilizări sincronizate ale tinerilor din ultimii ani. Dacă bilanțul inițial viza peste 20 de state, relatările CNN arată că protestele au cuprins peste 25 de țări, printre care Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Grecia și Slovacia.

AFP  20261120  D86F2MT  v1  MidRes  BritainEuropePoliticsEconomyProtests jpg

Foto: AFP

Cinci direcții de revendicare și temerile unei generații

În centrul nemulțumirilor s-au aflat costurile tot mai ridicate ale locuințelor și traiului zilnic, majorarea taxelor universitare, condițiile dificile din școli și universități, precum și tăierile de fonduri pentru serviciile publice. Manifestanții acuză guvernele că direcționează sume uriașe către bugetele de apărare, sacrificând investițiile în educație, sănătate și protecție socială.

Pe lângă aceste aspecte economice, lista revendicărilor reflectă îngrijorări profunde legate de șomaj, impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii și criza climatică. Organizațiile implicate atrag atenția că tinerii, deja marcați de pandemia de COVID-19, de schimbările climatice și de conflictele din Ucraina, Gaza, Sudan și Iran, se tem că actualele decizii politice le blochează perspectivele. O parte dintre participanți au criticat și poziționarea guvernelor față de războiul din Gaza, cerând încetarea conflictelor.

Coaliția organizatoare a sintetizat protestul în cinci solicitări majore: stoparea militarizării și a serviciului militar obligatoriu, finanțarea consistentă a educației și serviciilor sociale, solidaritate cu Palestina, politici ferme pentru justiție socială și combaterea crizei climatice, alături de o transformare profundă a sistemului actual.

În opinia liderului național al organizației britanice Socialist Students, Adam Powell-Davies, tinerii refuză să asiste pasiv la reducerea bugetelor pentru școli, colegii și universități în timp ce miliarde de euro merg spre înarmare. Tot din Marea Britanie, Shabbir Lakha, reprezentant al Stop the War Coalition, vede în protestele de vineri un pas esențial spre consolidarea unei mișcări internaționale de durată, capabile să adune tineri, studenți și salariați sub aceleași obiective.

Legătura dintre mișcările naționale a fost subliniată și de organizatorii din sudul Europei. Italianul Alessandro di Miceli a precizat că, dincolo de cererile specifice fiecărei țări, protestatarii luptă împreună pentru revendicarea „dreptului la un viitor mai bun și demn”. Din Portugalia, organizatoarea Leonor Chico a transmis că tinerii sunt nevoiți să acționeze pe cont propriu: „Guvernele ne arată în fiecare zi că nevoile generației noastre nu sunt o prioritate pentru ele”.

Grevă generală în Italia și marșuri în Germania și Franța

Italia a fost scena unora dintre cele mai ample acțiuni, studenții primind sprijinul celui mai mare sindicat din țară, CGIL. Organizația sindicală a declanșat o grevă generală îndreptată împotriva politicilor economice ale executivului condus de Giorgia Meloni, mobilizând oameni în peste 100 de piețe din Roma, Genova, Bologna și Milano, inclusiv în Piazza del Duomo.

Protestatarii italieni au purtat pancarte cu mesaje precum „Bani pentru școli, nu pentru război” și „Vrem să trăim fără costuri ridicate”, cerând oprirea reînarmării în favoarea serviciilor publice. Liderul CGIL, Maurizio Landini, a vorbit despre peste un milion de participanți la nivel național — cifră care nu a putut fi verificată independent — și a remarcat că presiunea tinerilor pentru schimbare se intensifică pe întreg continentul.

În Germania, îngrijorarea privind o eventuală reintroducere a serviciului militar obligatoriu a scos în stradă aproximativ 1.000 de studenți la Berlin. La Hamburg, poliția a estimat prezența a circa 4.000 de oameni la un marș organizat sub sloganul „Gen Z regelt” („Generația Z preia inițiativa”).

Mobilizarea din Franța, venită pe fondul mai multor săptămâni de tensiuni sociale legate de inegalități, locuințe și servicii publice în diverse state europene, a adus în stradă, alături de tineri, și membri ai mișcării „vestelor galbene”, cunoscută pentru protestele masive din 2018 și 2019.

Contra-protest și zece arestări la Londra

În centrul Londrei s-au adunat aproximativ 300 de elevi, studenți și activiști pro-palestinieni, relatează publicația britanică The Standard . La apelul unor grupări precum Socialist Students, Stop the War Coalition, Young Greens și Socialist Worker Student Society, tinerii au afișat mesaje precum „Nu războiului, rasismului, crizei climatice și capitalismului” și „Tinerii se unesc împotriva rasismului, războaielor, minciunilor și corupției”, cerând reducerea costurilor studiilor și salvarea învățământului superior.

Pe scena manifestației au luat cuvântul parlamentarul John McDonnell, copreședinta Young Greens, Jo Dowbor, secretarul general al sindicatului NEU, Daniel Kebede, și secretarul general al GMT Union, Eddie Dempsey.

Acțiunea din capitala britanică a fost însă întâmpinată de un contra-protest al unor grupări de extremă dreapta, strânse lângă Cenotaf, monumentul dedicat militarilor britanici căzuți în războaie, sub pretextul că vor să îl „protejeze”. Printre participanți s-a aflat și liderul UKIP, Nick Tenconi, surprins de fotografi în timp ce încerca să rupă un steag palestinian și purta un drapel al Cavalerilor Templieri. Pentru a evita ciocnirile directe, poliția a desfășurat un cordon format din circa 50 de agenți și a impus restricții de protest în zona Whitehall.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Poliției Metropolitane, zece persoane au fost arestate și plasate în custodie pentru fapte ce includ agresarea membrilor serviciilor de urgență, agresiune simplă și tulburarea ordinii publice. Demonstrația studențească s-a încheiat în jurul orei 16:00, fără alte incidente majore, iar traficul rutier a fost reluat.

Pentru mulți dintre participanții londonezi, miza financiară a protestului este una personală. Mo Harrington, un tânăr de 17 ani, a explicat pentru The Standard că povara taxelor și a costului vieții îi amenință accesul la facultate, contrastând situația sa cu cea a bunicii lui, care a beneficiat de studii universitare gratuite și sprijin financiar de întreținere. „Nu cred că voi putea ajunge la universitate. Mi-ar plăcea să merg la UAL, dar s-ar putea să fiu nevoit să mă mulțumesc cu un curs pentru adulți din cauza costurilor”, a mărturisit adolescentul.

Explorează subiectele:

proteste Europa înarmare costul vieții


Citește și:

populare
astăzi

1 Ce avem noi aici?

2 Uite pe cineva care spune „ce trebuie” despre „marea întâlnire a celor trei dihori”

3 Adevărul din spatele minciunii în care trăim și după aproape 40 de ani...

4 DOCUMENT Comasarea, o nouă minciună PSD cu impact bugetar imens în următorii ani!

5 Spuse care dau fiori...