Prețuri mai mari, o certitudine după noul salariu minim? Analiza economistului Năsulea
De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei lunar. Această majorare, echivalentă cu un avans de 6,8% sau 275 de lei în valoare brută, va duce salariul minim net la aproximativ 2.699 de lei, după aplicarea deducerii de 200 de lei. Se estimează o creștere efectivă de circa 125 de lei în mână pentru angajați.
Bursa locurilor de muncă, în Slatina. FOTO: Adevărul
Conform datelor Ministerului Muncii, în martie 2026, peste 831.000 de salariați erau plătiți la nivelul salariului minim brut garantat. Cu toate acestea, oficialii anticipează un impact mult mai amplu, estimând că măsura va viza aproximativ 1,76 milioane de angajați din România.
Salariul minim, un reper pentru întreaga piață a muncii
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a explicat pentru "Adevărul" că salariul minim nu influențează doar direct persoanele remunerate la acest nivel, ci servește drept un punct de referință fundamental pentru stabilirea veniturilor în majoritatea sectoarelor economice.
Ideea este, în fond, următoarea. În România, salariul minim pe economie este un fel de punct de referință la care se raportează multe alte salarii. Nu toate, dar multe. Pe de o parte, în sectorul public sunt salarii care sunt raportate la salariul minim sau, cel puțin, acesta reprezintă un reper important. Ulterior, prin comparație, atunci când cresc salariile într-un domeniu sau într-o anumită zonă, ori cresc salariile la stat, există tendința de a folosi această referință și pentru sectorul privat. Chiar dacă nu există o regulă clară sau o lege care să spună că așa trebuie să funcționeze lucrurile, acesta este un fenomen care apare în mod natural pe orice piață în care există un salariu minim. Nu toate țările au un astfel de mecanism.
— Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială
Costuri mai mari și riscul automatizării
Profesorul Năsulea subliniază că impactul majorării salariului minim asupra companiilor variază semnificativ, în funcție de specificul fiecărui domeniu de activitate și de marjele de profit. În industriile unde costurile sunt deja ridicate, iar forța de muncă poate fi înlocuită, firmele ar putea opta pentru soluții tehnologice avansate.
Din acest motiv, există angajatori și angajați care vor fi afectați de această creștere a salariului minim în diverse moduri. Efectele pot varia de la o simplă majorare salarială, fără alte consecințe, până la situații în care, în anumite sectoare cu marje mici de profit sau în care munca poate fi înlocuită relativ ușor de roboți, inteligență artificială ori alte tehnologii, se poate depăși pragul la care munca umană nu mai este rentabilă. În astfel de cazuri devine mai justificată investiția într-un înlocuitor tehnologic sau chiar închiderea activității respective. Acesta este, în esență, mecanismul general.
— Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială
Ca exemple clasice, economistul menționează industria textilă și alte ramuri de producție caracterizate prin marje mici de profit și un nivel redus de calificare. Deși multe dintre firmele românești din aceste domenii au dispărut deja în anii precedenți, diminuând astfel impactul unei noi creșteri a salariului minim, riscul rămâne prezent.
Formula europeană în fața stagnării economice românești
Christian Năsulea recunoaște meritele noului mecanism european de stabilire a salariului minim, care îl raportează la aproximativ jumătate din salariul mediu din perioada anterioară, eliminând astfel intervențiile politice arbitrare. Cu toate acestea, el avertizează că eficiența acestuia scade într-un context de stagnare economică.
Pentru noi, economiștii, exemplele clasice sunt industria textilă și alte ramuri de producție în care marjele de profit sunt foarte mici, nivelul de calificare necesar este redus, iar activitatea poate fi înlocuită relativ ușor fie prin automatizare, fie prin mutarea producției în alte țări cu costuri mai mici. În România însă, multe dintre firmele din aceste domenii au dispărut deja în anii anteriori, ceea ce face ca efectul unei noi creșteri a salariului minim să fie mai redus. În plus, avem acum mecanismul european de stabilire a salariului minim, care îl raportează la aproximativ jumătate din salariul mediu din perioada anterioară. Acest lucru înseamnă că nu mai avem creșteri arbitrare, decise politic și fără legătură cu realitățile economice. Partea mai puțin favorabilă este că România traversează în prezent o perioadă de stagnare economică, în cel mai bun caz. Asta înseamnă că salariul minim este calculat pornind de la salariile medii dintr-o perioadă în care acestea erau mai mari decât sunt acum. Între timp, veniturile multor angajați au scăzut sau ritmul lor de creștere s-a redus, pe fondul încetinirii economiei și al scăderii productivității. Prin urmare, nu avem neapărat o formulă care funcționează foarte bine într-o țară aflată în dificultăți economice, cum este România în acest moment. Acesta este un motiv obiectiv pentru care s-ar fi putut argumenta că era mai bine ca salariul minim să nu fie majorat.
— Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială
Firmele mici, cele mai vulnerabile
Profesorul Năsulea este de părere că, în timp ce marile companii pot absorbi mai ușor costurile suplimentare, afacerile mici sunt considerabil mai expuse. El precizează că restructurările din anumite industrii nu sunt direct legate de salariul minim, ci de probleme structurale ale sectoarelor respective.
În retail există companii foarte mari, cu zeci de mii de angajați. Totuși, din datele pe care le-am analizat în urmă cu unul sau doi ani, salariile din aceste companii nu erau, în general, la nivelul salariului minim. De multe ori erau chiar semnificativ peste acest nivel. Prin urmare, cred că este mai probabil să vedem pierderi de locuri de muncă în firme mici, cu marje reduse de profit, mai vulnerabile la instabilitatea economică și la astfel de schimbări. Aceste companii nu au dimensiunea și resursele financiare ale marilor angajatori, care pot absorbi mai ușor asemenea costuri. Mai este însă un aspect important. În această perioadă asistăm la restructurări masive în sectoare-cheie ale economiei românești, cum este industria auto. Aceste restructurări nu au legătură cu salariul minim, ci cu probleme specifice acelor industrii. Este un exemplu relevant, pentru că în practică este foarte greu să izolezi efectul creșterii salariului minim asupra ocupării forței de muncă. Există atât de mulți alți factori care influențează piața muncii, încât de multe ori efectul salariului minim este mascat de toate celelalte schimbări din economie.
— Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială
Impactul asupra inflației, aproape o certitudine
Unul dintre cele mai semnificative efecte ale majorării salariului minim va fi, aproape cert, o creștere a inflației. Năsulea explică acest fenomen prin faptul că o cantitate mai mare de bani va circula într-o economie unde producția de bunuri și servicii nu înregistrează un avans similar.
Este aproape o certitudine că vom vedea acest efect în inflație. Tocmai pentru că salariul minim funcționează ca un punct de referință pentru multe alte salarii, creșterea lui tinde să se transmită în întreaga economie. Acest proces nu are loc peste noapte și nici nu produce efecte imediate, însă, pe termen mediu, cantitatea de bani care circulă în economie crește aproximativ în ritmul în care crește salariul minim. Într-o economie aflată în stagnare, în care producția de bunuri și servicii nu avansează, mai mulți bani în circulație înseamnă exact definiția clasică a inflației din manualele de economie. Nu putem spune cu exactitate cu cât va crește rata inflației și nici nu putem construi un model care să ofere o estimare precisă. Dar ne putem aștepta, cu un grad ridicat de încredere, ca inflația să fie mai mare decât ar fi fost în absența acestei majorări a salariului minim.
— Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:
