Prima întrebare pe care gastroenterologii o pun pacienților cu balonare: de ce răspunsul este esențial pentru stabilirea diagnosticului

Balonarea și flatulența sunt printre cele mai frecvente motive de prezentare la gastroenterolog, iar specialiștii spun că diagnosticul nu începe cu analize complexe, ci cu o întrebare aparent simplă, dar decisivă: când apar simptomele și cum evoluează ele în timp.

„Vreau să știu momentul și modelul în care apare balonarea: apare după masă? Are legătură cu anumite alimente? Care sunt obiceiurile lor intestinale?”, explică dr. Sripati Ketu, medic gastroenterolog. În opinia medicului, acest prim pas poate orienta rapid investigația și poate reduce necesitatea analizelor inutile în lipsa semnelor de alarmă, potrivit Blic.

Balonarea este una dintre cele mai frecvente plângeri din cabinetele de gastroenterologie, fiind descrisă ca un simptom „multifactorial”, influențat de alimentație, microbiom intestinal, medicamente, dar și de stres sau dezechilibre hormonale.

„Din 20 de pacienți care vin la un examen în timpul zilei, examinez chiar și patru tocmai din cauza flatulenței”, afirmă dr. Sripati Ketu.

Dr. Asma Capra, gastroenterolog specializat în boli inflamatorii intestinale, confirmă aceeași tendință și atrage atenția că primul pas în evaluare este înțelegerea contextului simptomelor.

„Este important pentru mine să disting dacă este mai degrabă o balonare a părții superioare a stomacului decât una a părții inferioare”, explică aceasta, precizând că localizarea și momentul apariției simptomelor pot sugera cauze complet diferite.

În cazul balonării în partea superioară a abdomenului, simptomele apar frecvent după mese și sunt însoțite de eructații sau reflux gastric, în timp ce balonarea inferioară este mai des asociată cu tulburări de tranzit precum constipația sau diareea.

La femei, medicii spun că istoricul ginecologic este esențial, întrucât ciclul menstrual sau afecțiuni precum endometrioza pot influența semnificativ simptomele.

Cauzele posibile ale balonării sunt numeroase și includ intoleranța la lactoză, infecția cu Helicobacter pylori, sindromul de intestin iritabil (IBS), suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO), constipația cronică, boala celiacă, dar și consumul brusc de fibre sau anumite dezechilibre hormonale.

Medicii subliniază că investigațiile nu sunt întotdeauna necesare din prima etapă, în absența semnelor de alarmă precum pierderea inexplicabilă în greutate, sânge în scaun sau vărsături persistente. „O examinare specifică a abdomenului pentru a verifica dacă există balonare, sunete intestinale anormale sau o masă este de obicei suficientă pentru a exclude rapid orice problemă gravă”, explică specialiștii.

Înainte de consult, pacienții pot încerca câteva măsuri simple, precum reducerea băuturilor carbogazoase, a alcoolului și a îndulcitorilor artificiali. Probioticele pot fi utile, însă medicii recomandă o perioadă de probă de cel puțin patru săptămâni.

„Așteptați cel puțin patru săptămâni înainte de a decide dacă funcționează; dacă nu există o îmbunătățire clară, încetați să îl utilizați”, recomandă dr. Ketu.

În unele cazuri, uleiul de mentă sau medicamentele anti-gaze fără prescripție pot aduce ameliorare rapidă. Dacă simptomele persistă, se poate ajunge la diete de eliminare sau la dieta low FODMAP, considerată eficientă în identificarea alimentelor problematice, dar care trebuie urmată sub supraveghere medicală.

„O dietă săracă în FODMAP poate fi foarte eficientă, dar trebuie implementată cu îndrumări adecvate, nu prin restricții autoimpuse pe termen lung”, avertizează dr. Ketu.

Un rol important îl are și legătura dintre intestin și creier, medicii atrăgând atenția că stresul și anxietatea pot amplifica simptomele digestive.