Primul an de austeritate sub Bolojan/A redus deficitul, dar economia României a intrat în recesiune tehnică
La un an de la implementarea primelor măsuri de austeritate de către Guvernul Ilie Bolojan, România se confruntă cu o realitate economică complexă. Deși deficitul bugetar a fost semnificativ redus, datele oficiale relevă o intrare în recesiune tehnică, o inflație ridicată și o creștere a numărului de insolvențe. În acest context tensionat, țara așteaptă cu îngrijorare noile evaluări ale agențiilor de rating, sperând să evite o retrogradare în categoria „junk”.
În iunie 2025, imediat după preluarea funcției de prim-ministru, Ilie Bolojan a inițiat un amplu pachet de măsuri de austeritate. Acestea au inclus majorarea și introducerea de noi taxe, cu scopul declarat de a diminua deficitul bugetar, care depășea pragul de 9%.
Deficitul bugetar, o situație în care cheltuielile statului depășesc încasările din taxe și impozite într-un exercițiu financiar, forțează Guvernul să apeleze la împrumuturi. Un deficit substanțial erodează încrederea creditorilor, determinându-i să perceapă dobânzi mai mari. Pachetul fiscal, conceput pentru a combate această realitate economică și a reechilibra finanțele publice, a fost rezultatul unui consens politic în cadrul coaliției PNL-PSD-USR-UDMR.
Efectele politicilor Guvernului Bolojan, la un an distanță
La finalul lunii iunie 2026, datele oficiale transmise de Ministerul Finanțelor indicau o reducere notabilă a deficitului la 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Corecții au fost înregistrate și în cazul deficitului de cont curent și al balanței comerciale, însă aceste îmbunătățiri au avut loc în contextul unei scăderi a consumului privat.
Pe de altă parte, aceste politici au adus și consecințe negative: economia României a intrat în recesiune tehnică, înregistrând o contracție de 1,2% a PIB-ului în primul trimestru al anului 2026. Puterea de cumpărare a populației a scăzut drastic, ceea ce s-a reflectat într-o contracție de peste 6% a vânzărilor cu amănuntul și o creștere de 43% a numărului de insolvențe. Mai mult, rata inflației a depășit două cifre, menținându-se cea mai ridicată din Uniunea Europeană, de două ori peste media europeană, de la lună la lună.
Un indicator suplimentar al presiunii economice este scăderea cu aproximativ 50% a numărului de proprietăți închiriate în regim hotelier pe litoral, sugerând o migrație a unor afaceri către economia informală sau, în alte cazuri, intrarea în faliment.
Reacția economiștilor: O criză economică profundă
Încă din octombrie 2025, economistul Mircea Coșea avertiza că măsurile de austeritate ale Executivului ar putea propulsa România într-o „criză economică”. El a precizat pentru Ziare.com: „Actuala guvernare a reușit să facă prin ‘pachetele’ 1 și 2 un lucru foarte grav, să transforme criza bugetară într-o criză economică. Noi suntem la intrarea într-o criză economică.”
O critică la fel de vehementă a venit în mai 2026 de la economistul Radu Soviani. Pe pagina sa de Facebook, Soviani a descris impactul politicilor „Bolojan” în termeni duri:
În recesiune profundă și cu cea mai mare rată a inflației din ultimii trei ani, de aproape 11%, economia României a fost adusă de niște nepricepuți deghizați propagandistic în 'competenți', pe care îi apreciez și ca iresponsabili, exact în stagflație - economia scade, prețurile cresc abrupt. Radu Soviani
Reformele structurale: Măsurile așteptate, dar neimplementate
În ciuda problemelor stringente, o serie de reforme structurale, considerate esențiale de mediul economic, nu au fost nici măcar anunțate public, cu atât mai puțin implementate. Printre acestea se numără mult-discutata reformă a administrației publice, atât centrale, cât și locale – subiecte evitate constant de partidele mari, precum PSD și PNL. Economiștii subliniază și necesitatea desființării agențiilor, institutelor și companiilor de stat care își suprapun atribuțiile sau a căror existență nu se mai justifică.
Economistul Radu Nechita a criticat lipsa unor astfel de inițiative:
Oricine poate mări impozitele. Eu aș fi vrut să văd o reducere a cheltuielilor inutile, nenecesare, aș fi vrut o reformă administrativă, o astupare a găurilor - apropo, unde se scurg banii, o privatizare a firmelor care generează pierderi bugetului de stat. O reformă înseamnă să reduci toate barierele care stau în calea afacerilor și a propriei inițiative. Putem vorbi despre birocrație, factura de energie, unde avem vreo șapte taxe, pe lângă prețul efectiv al energiei - care e jumătate din valoarea facturii. Dacă nu vom încuraja producția, să nu ne așteptăm că statul va avea bani și peste trei-cinci ani. Radu Nechita, pentru Ziare.com
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a criticat și el abordarea Guvernului, afirmând pentru Ziare.com :
Domnul Bolojan avea putere politică în momentul în care a preluat mandatul. A folosit acea putere politică, și-a folosit 'muniția' pentru a crește taxe, din păcate. Reformă nu înseamnă să crești taxe. Reformă nu înseamnă să tai cheltuielile cu 30% de la ASF - reformă însemna să comasezi ASF, ANCOM și ANRE, de exemplu. Claudiu Năsui
Senatorul Petrișor Peiu a subliniat că România ar fi avut nevoie de o reducere consistentă a cheltuielilor, inclusiv a celor pentru bunuri și servicii, care, în opinia sa, rămân la un nivel nejustificat de ridicat. El a declarat pentru Ziare.com :
În cazul României ar fi fost și e nevoie de o reducere curajoasă de cheltuieli, inclusiv a așa-ziselor investiții, altele decât cele finanțate cu programe europene. De asemenea, era nevoie de o reducere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Nu s-a făcut asta. Astăzi, în România, se achiziționează bunuri și servicii la prețuri mai mari decât la prețul pieței. Petrișor Peiu
Fostul președinte Traian Băsescu a avut o poziție categorică în iulie 2026, declarând la România TV că „Bolojan nu a făcut reforme, orice prost mărește taxe.”
Un alt subiect de dezbatere publică este cel legat de ajutoarele oferite Ucrainei, ale căror costuri rămân neclarificate. O parte a societății civile și a unor formațiuni parlamentare susțin că aceste ajutoare ar trebui sistate sau reduse, argumentând necesitatea de a concentra resursele pe prioritățile interne ale României.
Explorează subiectele:
Ilie BolojanEconomie RomâniaAusteritateDeficit bugetarRecesiuneInflație
