Procesul lui Robert Negoiță, reluat de la zero: risc de prescripție pentru 100 mil. euro/Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul după 4 ani de judecată...
Procesul penal în care primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este judecat pentru un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro, va fi reluat integral, la patru ani de la demararea cercetării judecătorești. Această decizie drastică survine după ce președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, impunând, conform unei hotărâri a Curții Constituționale, reluarea administrării probatoriului de la capăt. Măsura ridică semne de întrebare majore privind intervenția prescripției faptelor, amenințând un dosar de anvergură împotriva edilului, scrie g4media.ro .
Situația judiciară a lui Robert Negoiță se complică semnificativ. Deși procesul său era aproape de finalizare, o decizie administrativă la nivelul Curții de Apel București a determinat reluarea completă a judecății, aducând cu sine un risc crescut ca faptele imputate să se prescrie.
Detalii despre acuzații: un prejudiciu de aproape 600 de milioane de lei
Robert Negoiță, alături de alți funcționari publici și un inspector al Curții de Conturi, este acuzat că ar fi cauzat Primăriei Sectorului 3 un prejudiciu de 578 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro). Acuzațiile vizează încheierea și prelungirea ilegală, de 54 de ori, a unor contracte de salubrizare cu firma Rosal SA, ce a aparținut fostului om de afaceri Silviu Prigoană.
Investigația a relevat că, după ce Curtea de Conturi a descoperit presupusa fraudă, Primăria Sectorului 3 ar fi anunțat remedierea neregulilor. Ulterior, auditorul Mirela Chetreanu de la Curtea de Conturi ar fi confirmat, în mod fals, că situația a fost remediată. În realitate, Primăria Sectorului 3 ar fi adoptat retroactiv documente menite să anuleze fictiv datoria Rosal către instituție. Implicarea Mirelei Chetreanu, în calitate de auditor al Curții de Conturi, a stabilit competența de judecată a Curții de Apel, în detrimentul unui tribunal de primă instanță.
De la progres la restart: măsura administrativă și consecințele sale
Procesul a fost deschis la data de 10 august 2022, în urma unei anchete DNA ce a durat doar șase luni, pe vremea când instituția era condusă de Crin Bologa. Pe parcursul a patru ani, judecata a avansat într-un ritm constant, cu termene stabilite lunar sau chiar mai des.
Punctul de cotitură a survenit la 16 iunie 2026, în timpul celui de-al 46-lea termen de judecată, când procesul se afla aproape de finalizare. Mai rămânea de audiat un singur inculpat, iar o expertiză contabilă, considerată simplă din punct de vedere tehnic, era în așteptare. Judecătoarea Ana Dobre, care instrumenta cazul în complet de unic judecător, a anunțat părților o schimbare iminentă:
Curtea aduce la cunoştinţă reprezentantului Ministerului Public şi părţilor că, urmare a unor măsuri administrative, este ultimul termen la care mai face parte din compunerea completului de judecată, context în care îl întreabă pe inculpatul Ghețu Octavian, a cărui audiere fusese stabilită pentru acest termen, dacă mai doreşte să dea declaraţie, în condiţiile în care cel mai probabil va fi reaudiat.
Octavian Ghețu, la data faptelor director executiv la Direcția Economică a Primăriei Sectorului 3, a refuzat să mai depună mărturie, conștient că va fi reaudiat de noul complet. Această decizie înseamnă că toți cei nouă inculpați și cei 47 de martori din dosar vor trebui reaudiati, iar întreaga cercetare judecătorească se va relua de la zero. Deși încheierea de ședință nu a detaliat "măsurile administrative", surse din Curtea de Apel București au confirmat că președinta instanței, Liana Arsenie, nu a prelungit delegarea judecătoarei Dobre la această instanță.
Controversa delegărilor și candidatura președintei CAB
Judecătoarea Ana Dobre fusese delegată la Curtea de Apel București începând cu 15 februarie 2022. Anterior, activa la Judecătoria Oltenița, dar gradul său profesional îi permitea detașarea la instanța superioară. Sistemul delegărilor în justiția românească a fost criticat vehement, fiind adesea perceput ca o "molimă" care generează dependență față de ierarhia instanțelor, contrazicând principiile independenței și inamovibilității magistraților. Documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat anul trecut, a expus practici similare la Curtea de Apel București, unde mecanismul delegărilor ar fi fost folosit pentru a modifica completuri sau pentru a influența judecătorii.
Conducerea Curții de Apel București și Consiliul Superior al Magistraturii au respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt "cazuri punctuale, izolate". Criticii subliniază însă că aceste situații se manifestă adesea în dosare cu mize financiare sau politice considerabile. Legea prevede că delegarea judecătorilor se dispune pentru o perioadă de șase luni, de către președintele Curții de Apel. În cazul judecătoarei Dobre, Liana Arsenie nu a avut nevoie de justificări sau de acte scrise pentru a schimba completul; a fost suficient să aștepte expirarea perioadei de delegare. Între timp, judecătoarea Ana Dobre și-a transferat postul stabil de la Judecătoria Oltenița la Tribunalul Giurgiu, unde s-a mutat de la începutul lunii iulie. Următorul termen în dosarul "Robert Negoiță" este programat pentru 15 septembrie, cu un nou judecător.
Coincidență sau nu, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, candidează în prezent pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Amenințarea prescripției: un calcul complex
Schimbarea completului și reluarea procesului ridică o întrebare esențială: poate Robert Negoiță să scape de acuzații prin prescripție? Un fost procuror DNA a confirmat, pentru G4 Media, că riscul este real, nu atât din cauza deciziilor Curții Constituționale privind prescripția, cât mai ales din cauza interpretărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție, deja sancționate prin două decizii de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Faptele incriminate lui Robert Negoiță și co-inculpaților s-au petrecut între anii 2013 și 2018. Termenul general de prescripție pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave este de 10 ani. Teoretic, cursul prescripției se întrerupe și începe un nou termen la fiecare act de procedură comunicat făptuitorului.
Contextul juridic al prescripției a fost marcat de decizii succesive: în 2018 și 2022, Curtea Constituțională a stabilit că în intervalul 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 nu a existat o prevedere legală care să întrerupă cursul prescripției. Ulterior, Guvernul a adoptat în 2022 o ordonanță de urgență pentru a corecta această lacună legislativă. Robert Negoiță a fost declarat suspect la 21 februarie 2022, perioadă în care actele întocmite nu întrerupeau prescripția conform CCR. Însă, trimiterea sa în judecată, la 10 august 2022, a avut loc după intrarea în vigoare a OUG și ar fi trebuit să întrerupă termenul.
Situația s-a complicat odată cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2024, care a interpretat că ordonanța Guvernului se aplică doar pentru faptele comise după 9 iunie 2022, nu și pentru actele de procedură (precum trimiterea în judecată) întocmite după această dată. Aplicând această interpretare în dosarul Negoiță, rezultă că, începând cu 2018 (data ultimei fapte comise) și până în prezent, nu a existat și nici nu va exista o împrejurare legală care să permită întreruperea cursului prescripției. În consecință, faptele s-ar putea prescrie în 2028, adică în doar doi ani, timp în care dosarul trebuie judecat integral în primă instanță (o etapă ce a durat deja patru ani înainte de schimbarea judecătoarei Dobre), urmată apoi de o eventuală cale de atac.
Întrebări fără răspuns
Având în vedere consecințele grave, G4 Media a solicitat Curții de Apel București clarificări privind motivul pentru care nu a fost prelungită delegarea judecătoarei Ana-Elena Dobre, context în care se analizează și riscul de prescripție a faptelor. Până la momentul publicării acestui material, instituția nu a furnizat niciun răspuns, însă acesta va fi publicat imediat ce va fi primit.
Explorează subiectele:
