Raport: Recruții ruși au o speranță de viață de doar zeci de minute pe front
Conflictul inițiat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, generează în continuare pierderi masive pentru forțele armate ruse, iar integrarea noilor tehnologii în operațiunile de pe front a diminuat considerabil probabilitatea de supraviețuire a recruților, conform istoricului britanic Peter Frankopan.
Pierderile armatei ruse cresc dramatic. FOTO: Profimedia
Într-o analiză detaliată, publicată inițial în Foreign Policy și preluată de Metro , profesorul Peter Frankopan de la Universitatea Oxford, specializat în istorie globală, susține că un recrut rus are o speranță de viață pe front de doar aproximativ 20 de minute înainte de a fi ucis sau rănit grav.
Conform datelor prezentate de Frankopan, rata victimelor este alarmantă: opt soldați ruși sunt uciși sau răniți grav pentru fiecare militar ucrainean. De asemenea, istoricul estimează că peste 30.000 de soldați ruși au murit doar în cursul acestui an.
Această rată extrem de ridicată a victimelor este atribuită, în principal, utilizării pe scară largă a dronelor și adaptării constante a tacticilor de luptă, explică Frankopan.
Paralel, bloggerii militari ruși, ale căror declarații sunt citate în analiza menționată, indică faptul că un recrut militar supraviețuiește, în medie, între 10 zile și trei săptămâni de la încorporare și până la deces sau rănire severă.
Pentru a suplini aceste pierderi considerabile, guvernul rus propune stimulente financiare substanțiale pentru cei care aleg să semneze contracte militare. Articolul detaliază că bonusurile pot atinge aproximativ 60.000 de lire sterline, la care se adaugă posibilitatea ștergerii unor datorii de până la 105.000 de lire sterline.
Conform rapoartelor presei de stat ruse, aproximativ 420.000 de indivizi au semnat deja contracte militare cu o durată de un an.
Pe lângă aspectele militare, analiza subliniază și impactul tot mai evident al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Dronele Ucrainei au țintit în mod repetat rafinării și alte instalații energetice cruciale, ceea ce a dus la apariția unor deficite de carburanți în anumite zone ale țării.
Într-un gest notabil, chiar Vladimir Putin a admis recent existența unor dificultăți în aprovizionare, menționând că autoritățile iau în considerare inclusiv măsuri de restricționare a exporturilor de motorină pentru a stabiliza piața internă.
Peter Frankopan afirmă că repercusiunile conflictului sunt percepute din ce în ce mai intens și pe plan intern în Rusia, unde se observă o amplificare a nemulțumirii față de regimul de la Kremlin.
Historicul citează declarații ale unor influenți oameni de afaceri ruși, apărute inițial în The Guardian, care relevă o „dezamăgire profundă” privind gestionarea țării și un sentiment premonitoriu că „se apropie o catastrofă”.
În contextul acestei analize, Frankopan trasează o paralelă între situația actuală a lui Vladimir Putin și cea a țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, care a fost detronat în 1917, în urma Primului Război Mondial.
Frankopan opinează că liderul de la Kremlin a comis multiple erori strategice, inclusiv prin implicarea personală în coordonarea operațiunilor militare, și anticipează că acesta va depune toate eforturile pentru a-și menține poziția, având în vedere că o eventuală înlăturare ar putea atrage consecințe extrem de severe pentru el personal.
Explorează subiectele:
