Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

REPORTAJ "Tăblița secretă" de la Tărtăria; specialiștii spun că ar prezenta 'semne sacre'

Tărtăria, așezarea în care în urmă cu peste o jumătate de secol au fost descoperite celebrele plăcuțe de lut cu semne pictografice, vechi de peste șapte milenii, conform unor specialiști, despre care unii istorici, mai ales străini, susțin că ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii, este locul în care a mai fost găsită, ceva mai recent, o nouă tăbliță, denumită 'secretă', mai 'tânără' cu aproximativ un mileniu, care ar prezenta 'semne sacre'.

'Tăblița secretă' se află în prezent în patrimoniul Muzeului Național al Unirii (MNU) din Alba Iulia. Expusă într-o vitrină alături de alte piese, fiind foarte mică și inciziile nefiind prea vizibile, tăblița de ceramică nearsă nu atrage la prima vedere prea mult curiozitatea vizitatorilor, atrași poate mai mult de artefactele de dimensiuni mai mari sau din metale strălucitoare.

Plăcuța este una unicat și a fost descoperită în urmă cu doi ani la Tărtăria — Gura Luncii în cadrul unui șantier arheologic preventiv de către profesorul Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal Sibiu.

'Piesa a fost restaurată și în momentul de față se găsește în inventarul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia', a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al instituției, Gabriel Rustoiu.

El a amintit că tot la Tărtăria au mai fost descoperite încă trei tăblițe, respectiv în 1961, dar la un alt palier cronologic.

'Dacă acele tăblițe se bănuiește că ar aparține culturii Vinca sau Turdaș, tăblița descoperită acum doi ani aparține culturii Petrești. Este mult mai nouă decât cele trei tăblițe celebre', a spus Rustoiu, care a adăugat că diferență cronologică ar fi aproximativ un mileniu.

Muzeograful a precizat că pe suprafața tăbliței sunt incizii superficiale. 'Lutul moale a fost incizat superficial, cu anumite semne. Probabil că e o scriere, nu știu exact, pentru că e greu de tras o concluzie fermă în cazul acestei tăblițe. Sunt niște semne incizate în pasta moale a unei piese discoidale, care are și două găuri, probabil pentru a fi atârnată ca pandantiv', a explicat Gabriel Rustoiu.

Inciziile se observă destul de greoi. 'Dacă lumina bate razant pe piesă, într-un anumit unghi, atunci semnele se văd mai bine. Poate și având în vedere că piesa se datează undeva prin mileniul IV (în. Hr. — n.red.), poate și timpul și-a spus cuvântul, un anumit rulaj al acestei piese. Și atunci, din claritatea semnelor s-a mai estompat. Este o piesă interesantă. Să sperăm că în anii următori vor mai apărea și altele și am putea să tragem o concluzie mult mai clară, cu termeni de probabilitate dat de perioada de care discutăm', a declarat Rustoiu.

Acesta a menționat că piesa nu a fost arsă în cuptor, ci a fost uscată în mod forțat, fie în preajma unui cuptor, fie la soare.

'Profesorul Sabin Luca a denumit-o 'tăblița secretă' pentru că aceste semne sunt superficiale și domnia sa crede că aceste semne nu erau pentru toți privitorii, ci doar pentru cunoscători, pentru un grup restrâns', a afirmat directorul general al MNU Alba Iulia.

În afara celor trei plăcuțe descoperite în 1961 de către Nicolae Vlassa, aceasta este singura tăbliță găsită în situl neolitic de la Tărtăria.

'Situl este mare, (...), să sperăm că poate vor apărea și altele și poate într un context cultural apropiat de cel din 1961', a mai spus Gabriel Rustoiu. În ceea ce privește faptul că în același sit au fost descoperite tăblițe din perioade diferite, acesta a menționat că nu se poate face acum o legătură între o anumită continuitate din neoliticul mijlociu până în neoliticul târziu, pentru că sunt culturi și populații diferite. Rustoiu a opinat că probabil faptul că așezarea se afla la marginea unei rute comerciale importante 'ar putea să fi dezvoltat în zonă o civilizație mai deosebită tocmai contactului cu alte civilizații'.

Povestea 'tăbliței secrete' a fost expusă și în Anuarul MNU, 'Apulum', într-un articol științific redactat de Sabin Luca și Florentina Marțiș, de la Universitatea 'Lucian Blaga' din Sibiu, intitulat 'Semne și simboluri preistorice în Transilvania (1). 'Tăblița secretă'. Așezarea neolitică de la Tărtăria — Gura Luncii jud. Alba'.

Cercetările au fost reluate la Tărtăria — Gura Luncii în 2010, din dorința obținerii unui profil stratigrafic complex, pentru a lămuri cu mai multă exactitate toate aspectele istorice și culturale ale sitului, menționează articolul citat. Patru ani mai târziu au început și cercetările preventive în sit, precum și în zona din jurul acestuia, ocazie cu care a fost descoperită, în condiții stratigrafice clare, o piesă care este, fără îndoială, susțin autorii, o tăbliță cu semne sacre.

După ce s-a excavat o jumătate de metru, într-un complex circular, în care se găsea umplutură în care se afla ceramică Petrești, a fost găsită, la aproximativ 0,30 metri în adâncime, aproape de fundul acestuia, o plăcuță circulară de ceramică nearsă, uscată forțat, pe suprafața căreia se aflau semne superficiale făcute intenționat. Contextul în care a apărut piesa a fost format dintr-un pat de pietre și râșnițe așezate pe o jumătate din fundul gropii.

Tăblița păstrează urmele de degete din momentul realizării, sub forma unor impresiuni, mai ales pe partea din față, semn că nu a fost finisată foarte atent, se arată în articolul științific din Anuarul 'Apulum'.

'Semnele părții din față-avers (...) au fost realizate prin incizii foarte fine. Credem că procedura este realizată în această manieră, foarte fină, 'secretă', pentru a feri simbolurile de privitorii prea îndrăzneți, pentru a 'le ascunde povestea'. De aici și caracterul sacru, dar, în același timp, secret al 'comunicării'. Partea anterioară-revers a piesei — după noi — este ornamentată cu impresiuni-tăieturi scurte, aparent neorganizate, fără a ascunde o simbolistică evidentă. Mai observăm și incizii mai late și mai puțin adânci, care pot fi interpretate în corelație cu primele. Vedem aceeași modelare neglijentă a suprafeței piesei (impresiunile degetelor se păstrează evident pe ambele fețe, dar și pe marginea tăbliței)', descriu piesa autorii articolului menționat.

Potrivit acestora, piesa este ornamentată prin mai multe tipuri de tehnici de realizare: incizii fine foarte înguste (pe față — avers) sau mai late (pe spate — revers), incizii-tăieturi pe spate, impresiuni cu degetul și o impresiune alungită, sub forma literei V, vizibilă pe partea din față — avers.

Pe aversul piesei se văd, din loc în loc, pe extremitatea laterală, semne despărțitoare sub forma unor tăieturi scurte și puncte realizate prin impresare, V-uri răzlețe, impresiuni triunghiulare și, în partea centrală, două incizii dispuse în unghi de aproximativ 45 de grade. Cea din dreapta are spre interior cinci incizii, iar cea din stânga este 'continuată' cu patru incizii — două paralele și un V. Pe partea posterioară — revers a piesei se văd, din loc în loc, către extremitatea laterală, semne despărțitoare sub forma unor tăieturi scurte, puncte realizate prin impresare dispuse către părțile laterale, V-uri răzlețe, dar și compoziții (pe jumătatea inferioară) cu posibile conotații antropomorfe (două) și un altul asemănător, tot antropomorf, se mai arată în articol.

Autorii își exprimă speranța că poate 'tăblița secretă', alături de cea descoperită la Turdaș — Luncă, 'va face mai multă lumină în controversata problemă a modului de transmitere a informației în perioada neolitică'.

În ceea ce privește cele trei tăblițe descoperite la Tărtăria în 1961, aflate în inventarul unui muzeu din Cluj Napoca, acestea ridică și la peste o jumătate de secol de la găsirea lor numeroase semne de întrebare și controverse. Dacă unii istorici, străini cu deosebire, fascinați de enigma tăblițelor de la Tărtăria, sunt de părere că începuturile scrierii trebuie căutate în spațiul danubian, anulând astfel varianta că 'civilizația începe de la Sumer', există și alții care nu au crezut în autenticitatea celor trei plăcuțe, intrigați atât de modul în care a fost făcută descoperirea, dar și de faptul că Nicolae Vlassa, cel care coordona săpăturile arheologice din sit, nu a oferit prea multe detalii legate de aceasta.

Autoritățile din Alba intenționează să înființeze la Tărtăria o rezervație și un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puțin cele trei tăblițe, și eventual reconstituite in situ locuințe găsite în decursul cercetărilor.

În acest sens, Consiliul Județean Alba a acordat Primăriei din Săliște fondurile necesare pentru a achiziționa terenul cu situl arheologic. În urmă cu peste un deceniu, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, de opt tone, care reproduce pe una din fețe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăblițe și inscripția '5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii'.

AGERPRES/ (A,AS — autor: Marinela Brumar, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Primul semn că PSD stă prost. Dragnea, la Antena 3: Am auzit un zvon că ar vrea să încerce o fraudă la s…

2 Citiți și voi ce MĂCEL e în PSD! Ăștia au luat-o razna, oameni buni, puterea le-a luat mințile!

3 VIDEO Repetentul clasei candidează la europarlamentare: „Vrei să mă ajuți? Stai acasă!” / Mircea Bravo, un nou v…

4 ALERTĂ Ambasada Danemarcei, mesaj pentru Dragnea: „Va fi o duminică fierbinte. Şi după? Posibil să fie mai răc…

5 VIDEO Priviți ce s-a întâmplat la Sibiu! Ecaterina Andronescu, pusă pe fugă de sibieni! „Vă luați de domnul La…

recomandări

Te ia DNA: Dinu Pescariu

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

10+ Fotografii nepublicate din arhiva National Geographic