România, sub asaltul căldurii extreme: spre noi recorduri și veri tot mai sufocante
România se pregătește să facă față, în zilele ce urmează, unui val de căldură intens, caracterizat prin temperaturi excepțional de înalte, un disconfort termic sever și nopți tropicale. Climatologul Roxana Bojariu avertizează că, în anii următori, această realitate climatică va deveni norma la care va trebui să ne adaptăm.
Verile următoare vor deveni tot mai calde, depășind recordul termic absolut. FOTO: Arhiva Adevărul
În zilele ce vin, termometrele sunt așteptate să atingă 37 °C în mai multe județe din vestul și centrul României. Aceste măsurători sunt efectuate în stațiile meteorologice, la umbră, implicând că temperaturile resimțite efectiv la soare, în zonele urbane, vor depăși cu ușurință pragul de 40 °C.
Specialiștii în meteorologie avertizează că trendul ascendent al temperaturilor va persista, un cod roșu de caniculă fiind deja emis, începând de duminică, pentru nord-vestul și parțial centrul țării. Aici, valorile maxime vor ajunge până la 40 °C, iar temperatura percepută de corp ar putea atinge chiar și 45 °C.
România, aproape de recordul absolut de temperatură
Cel mai înalt record absolut de temperatură înregistrat vreodată în România este de +44,5 °C. Acesta a fost consemnat la 10 august 1951, la umbră, în localitatea Ion Sion (anterior parte a comunei Valea Călmățuiului) din județul Brăila.
În anii recenți, ne-am apropiat considerabil de această valoare. Spre exemplu, într-o zi de 26 iulie, în localitatea Calafat din județul Dolj, termometrele au indicat 43,4 °C.
Printre cele mai fierbinți veri înregistrate în România se numără cele din anii 2012 și 2022, alături de alte veri recente, toate caracterizate prin valuri de căldură extremă.
Roxana Bojariu, climatolog și coordonatoare a Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentului de climatologie al ANM, a abordat subiectul posibilității modelelor meteorologice de a estima când va fi depășit recordul absolut de 44,5 °C.
„Nu se poate afirma cu precizie când recordul absolut al temperaturii maxime din România va fi doborât, dar probabilitatea unui astfel de eveniment crește odată cu intensificarea încălzirii globale și a schimbărilor climatice. Răspunsul la această întrebare este strâns legat și de eforturile noastre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a atinge țintele asumate. Totuși, nu doar temperatura contribuie la disconfortul termic. Stresul termic este influențat atât de creșterea temperaturii, cât și de umiditatea atmosferică. De aceea, indicele de confort termic (utilizat și de instituția noastră) combină aceste două variabile esențiale”, a explicat Bojariu pentru „Adevărul”.
Veri tot mai sufocante: proiecții pentru următoarele decenii
Conform spuselor sale, modelele de calcul permit estimarea numărului de zile caracterizate prin disconfort termic, definite de un indice Temperatură-Umezeală (ITU) care depășește 80 de unități.
Indicele Temperatură-Umezeală (ITU) reprezintă un indicator meteorologic esențial, care cuantifică nivelul de disconfort termic resimțit de organismul uman, prin combinarea temperaturii aerului cu umiditatea relativă. Conform prognozelor ANM, pragul critic oficial este stabilit la 80 de unități, depășirea căruia indică o pierdere a capacității organismului de a se răci eficient prin transpirație.
„Analiza noastră indică faptul că, în scenariul cel mai pesimist de creștere a concentrațiilor globale de gaze cu efect de seră, pentru perioada 2021-2050, numărul mediu de zile cu disconfort termic (ITU peste 80 de unități) ar putea crește cu până la 15 zile față de intervalul 1971-2000, în special în sudul României. Continuând pe acest scenariu, dar pentru orizontul 2071-2100, creșterea medie ar ajunge la 35 de zile, cu maximum tot în sudul României. Un scenariu mai moderat de schimbare climatică prognozează creșteri mai blânde: până la 10 zile suplimentare în 2021-2050 față de 1971-2000, și o creștere medie de până la 20 de zile cu disconfort termic în intervalul 2071-2100 față de aceeași perioadă de referință”, a detaliat Bojariu.
Impactul aerului sufocant și disconfortului termic
Indicele ITU nu se limitează la măsurarea temperaturii percepute, ci integrează efectele cumulate ale căldurii aerului și ale umidității crescute. Astfel, el oferă o reprezentare precisă a provocărilor pe care le întâmpină corpul uman în reglarea temperaturii interne.
Odată ce indicele ITU depășește pragul critic de 80 de unități, organismul uman intră într-o stare de stres termic acut. Aerul nu mai este pur și simplu "cald", ci capătă o calitate sufocantă, întrucât mecanismele naturale de autoreglare a temperaturii corpului sunt compromise.
În aceste condiții, inima depune un efort considerabil pentru a pompa sânge spre periferie, în scopul disipării căldurii. Concomitent, ritmul cardiac și frecvența respiratorie se accelerează semnificativ pentru a asigura oxigenarea adecvată a țesuturilor. Aceste procese duc la o epuizare rapidă a rezervelor energetice și la pierderi substanțiale de electroliți prin transpirație.
Aflat în această stare de stres, organismul funcționează mult sub parametri optimi, ducând la o scădere drastică a performanței fizice și cognitive. Apar simptome precum amețeală, greață și o senzație profundă de oboseală, iar riscul de insolație sau accident vascular cerebral devine iminent, în special în situații de efort fizic prelungit.
Explorează subiectele:
