România, țintă principală a războiului hibrid rus, arată un raport SUA
România se află în prima linie a confruntării cu războiul hibrid al Rusiei, o realitate cu implicații profunde pentru stabilitatea internă, securitatea națională, infrastructura critică și dezvoltarea resurselor energetice offshore. Această concluzie alarmantă provine dintr-un raport recent elaborat pentru Congresul Statelor Unite, care subliniază poziția geostrategică vulnerabilă a țării noastre, amplasată la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO și în imediata vecinătate a Ucrainei.
Documentul, intitulat „Războiul hibrid al Rusiei în Europa: Considerații pentru Congres”, a fost redactat de Congressional Research Service (CRS). Această entitate, cunoscută pentru caracterul său nonpartizan, furnizează analize și asistență documentară exclusiv pentru membrii și comisiile Congresului SUA. Raportul a fost prezentat legislatorilor americani la data de 11 august.
Cercetătorii americani subliniază că, începând cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, națiunile europene au fost ținta unei campanii coordonate și intense de acțiuni ostile din partea Moscovei, etichetate drept război hibrid.
Acest tip de conflict este definit ca o îmbinare de mijloace militare și non-militare, atât manifeste, cât și oculte. El cuprinde acțiuni precum dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunea economică și sabotajul. Scopul său principal este de a „estompa granițele dintre pace și război” și de a „submina și destabiliza societățile”, după cum se arată în raport.
Raportul dedică o secțiune specifică României, detaliind modalitățile prin care războiul hibrid al Rusiei se manifestă pe teritoriul nostru. Un studiu din 2024, menționat în documentul Congresului, concluzionează că România este „o țintă principală pentru campaniile rusești de război politic”.
Obiectivele urmărite de Rusia în societatea românească sunt clare: crearea unui „climat de incertitudine și anxietate”, „fragmentarea coeziunii sociale”, „erodarea încrederii în Alianța NATO și instituțiile Uniunii Europene” și slăbirea „sprijinului popular pentru Ucraina”.
De asemenea, documentul citează acuzații formulate de autoritățile române și de alți observatori, conform cărora Rusia ar încerca să intervină în procesele electorale din România, utilizând dezinformarea, manipularea rețelelor sociale și atacurile cibernetice.
Spațiul aerian sub asediu: Incursiuni și căderi de drone
Specialiștii americani consideră că încălcările repetate ale spațiului aerian de către drone rusești reprezintă una dintre cele mai evidente forme ale războiului hibrid. România, prin vecinătatea sa cu Ucraina, s-a confruntat cu numeroase astfel de incidente începând din 2022.
Conform Ministerului român al Apărării, Rusia a executat, de la începutul anului 2022, peste 100 de atacuri asupra unor ținte ucrainene situate în apropierea graniței româno-ucrainene. Aceste acțiuni au dus la „29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al României”, pe lângă multiplele cazuri de fragmente de drone descoperite pe teritoriul național.
În mai 2026, o dronă rusească de tip GERAN-2 s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din Galați, rănind două persoane. O organizație neguvernamentală românească a semnalat că, în urma acestui incident, au apărut postări coordonate pe rețelele sociale, menite să „stârnească frica în rândul populației și să alimenteze îndoielile cu privire la informațiile oficiale despre incident”.
Ulterior, în iulie 2026, pe parcursul a trei zile consecutive, avioane de luptă românești de tip F-16 au interceptat și doborât drone care pătrunseseră în spațiul aerian național, cel puțin una dintre acestea fiind identificată ca „de origine rusă”. Ca răspuns la aceste evenimente, autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei la București și au dispus expulzarea unui diplomat rus, se arată în document.
Bruiajul GPS: Războiul invizibil din Marea Neagră
Specialiștii americani atrag atenția că, pe lângă amenințările aeriene concrete, Rusia recurge la instrumente de război electronic pentru a perturba navigația maritimă, atât comercială, cât și militară, în Marea Neagră.
Raportul indică o creștere a numărului de incidente de bruiaj al semnalului GPS, fenomen observat de autoritățile din România și Bulgaria. Un exemplu citat este declarația din 2023 a șefului de atunci al Statului Major al Apărării din România, care afirma că Rusia bruiază „activ și constant” comunicațiile GPS în apele teritoriale românești ale Mării Negre.
Dejucarea sabotajelor: Rețelele din umbră ale serviciilor ruse
Amenințarea hibridă în România a luat și forma unor comploturi de sabotaj direct, îndreptate împotriva infrastructurii critice sau a firmelor de logistică. În 2025, serviciile de informații românești au dejucat o operațiune de sabotaj, declarând că au stabilit o legătură între suspectul implicat și o „rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”.
Un dosar penal în curs de desfășurare îi acuză pe doi cetățeni ucraineni, despre care se crede că ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile de informații ruse, că ar fi încercat să saboteze sediul companiei ucrainene de curierat Nova Post din București. Procurorii sugerează că acest caz face parte dintr-un plan mai amplu, ce includea ținte și în Polonia, se arată în raport.
Atacuri cibernetice
Agresiunea informațională este completată de o presiune cibernetică intensă, conform experților americani. România este supusă zilnic unor valuri de atacuri cibernetice de tip DDoS (Distributed Denial-of-Service), țintind infrastructura critică, sistemele guvernamentale și platformele electorale.
Un exemplu citat în raport este declarația ministrului Apărării din România, din martie 2026, care a afirmat că instituțiile statului român se confruntă cu un volum impresionant de peste 10.000 de atacuri cibernetice pe zi, atribuite grupărilor de hackeri pro-ruse.
Noua legislație americană abordează explicit războiul hibrid
Documentul CRS evidențiază și răspunsul legislativ al Statelor Unite. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul 2026 extinde obligațiile de raportare referitoare la activitățile militare și de securitate ale Rusiei. Aceeași lege prevede crearea, în cadrul Departamentului de Stat, a Unității Fondului pentru Combaterea Influenței Ruse (Countering Russian Influence Fund Unit - CRIF Unit).
Această unitate va avea rolul de a monitoriza implementarea legislației americane privind contracararea influenței ruse în Europa și Eurasia, asigurându-se că programele finanțate în acest scop servesc interesele de politică externă și securitate națională ale SUA.
Un alt instrument strategic utilizat de administrațiile americane succesive a fost expulzarea diplomaților ruși și a persoanelor suspectate de legături cu serviciile de informații ruse. Între 2016 și începutul anului 2025, peste 100 de diplomați și presupuși ofițeri de informații ruși au fost expulzați, conform informațiilor publice.
Cu toate acestea, raportul menționează că în 2025 au apărut discuții, în cadrul administrației Trump, cu privire la posibila reîntoarcere a unor diplomați ruși expulzați. Congresul este încurajat să examineze această decizie și din perspectiva contrainformațiilor, având în vedere riscul ca prezența diplomatică rusă să fie exploatată pentru operațiuni de informații pe teritoriul american.
Un aspect crucial evidențiat de raportul CRS este recunoașterea, de către Washington, că războiul hibrid nu poate fi gestionat „exclusiv prin mijloace militare convenționale”.
Astfel, Congresul ar putea lua în considerare o abordare multidimensională, care să integreze „informații, contrainformații, sancțiuni, instrumente diplomatice și capacități militare” pentru a contracara eficient aceste amenințări.
Autorii raportului prezentat Congresului sunt Andrew S. Bowen, analist coordonator pentru afaceri ruse și europene; Derek E. Mix, specialist în afaceri europene; Sarah E. Garding, analist pentru afaceri europene; și Catherine A. Theohary, specialist în politici de securitate națională, operațiuni cibernetice și de informare.
Explorează subiectele:
