Românii domină comunitatea străină din Lombardia, dar tinerii calificați își irosesc studiile pe joburi inferioare
Deși românii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de rezidenți străini din regiunea italiană Lombardia, integrarea profesională pe măsura calificărilor rămâne o provocare majoră. Noile date statistice arată că aproape o treime dintre lucrătorii veniți din afara Italiei sunt supracalificați pentru posturile pe care le ocupă, riscând să migreze din nou în căutarea unor oportunități mai bune.
Comunitatea străină din Lombardia a depășit pragul de 1,25 milioane de persoane la finalul anului 2025, românii formând cel mai mare grup național, urmați de cetățenii din Egipt și Maroc. Cu 1.257.557 de rezidenți proveniți din alte state, regiunea înregistrează o pondere a străinilor de 12,5% din totalul populației, depășind considerabil media națională a Italiei, situată la 9,4%, conform datelor citate de presa italiană.
Potrivit Dosarului statistic privind imigrația din 2026, numărul rezidenților străini din această regiune a crescut cu peste 36.000 de persoane într-un singur an. Acest avans de 3% reprezintă un ritm de creștere dublu față de cel raportat în 2024.
Aproximativ 40% din totalul străinilor din regiune, adică aproape 500.000 de persoane, locuiesc în zona metropolitană Milano. De altfel, capitala regională deține cel mai ridicat procentaj din Lombardia, străinii reprezentând 15,4% din populația orașului.
Discrepanțe pe piața muncii și risipa de „capital uman”
Pe piața muncii, contribuția cetățenilor străini a devenit vitală, aceștia numărând circa 610.000 de angajați, adică 13,4% din totalul forței de muncă regionale. Cu toate acestea, decalajele față de cetățenii italieni rămân vizibile. Rata de ocupare în rândul străinilor este de 65,3% (comparativ cu 70,3% la italieni), în timp ce rata șomajului atinge 5,5%, fiind mai mult decât dublă față de nivelul de 2,5% înregistrat în rândul localnicilor.
Majoritatea lucrătorilor străini sunt concentrați în domenii precum agricultura, construcțiile, sectorul alimentar, munca domestică și îngrijirea persoanelor. Însă marea problemă semnalată de experți este nerecunoașterea competențelor profesionale. Statisticile relevă că 29,5% dintre angajații străini au studii superioare cerințelor postului pe care îl ocupă.
„O problemă foarte importantă este cea a risipei de capital uman calificat, adică tinerii străini bine pregătiți, cu un nivel de studii ridicat, care nu găsesc locuri de muncă demne și pe măsura competențelor lor”, avertizează Maurizio Bove, președintele Anolf Lombardia și responsabil pentru imigrație în cadrul sindicatului CISL. Din cauza acestei situații, mulți tineri calificați ar putea decide să părăsească Italia pentru alte țări, urmând exemplul multor tineri italieni.
La rândul lor, secretarii sindicatelor CGIL, CISL și UIL Lombardia — Ivan Comotti, Dino Perboni și Eleonora Di Prisco — subliniază rolul esențial al acestei populații: „Datele din dosar confirmă faptul că imigrația este o componentă structurală a societății și a economiei din Lombardia și infirmă afirmația falsă potrivit căreia imigranții comit mai multe infracțiuni decât italienii”. Liderii sindicali cer politici publice care să faciliteze accesul străinilor la credite, locuințe, formare profesională, servicii și cursuri de limbă italiană, stimulând totodată implicarea lor în viața comunității.
Schimbări demografice în școli: majoritatea elevilor străini sunt născuți în Italia
Transformarea profundă a societății din Lombardia este reflectată puternic și în sistemul educațional. În anul școlar 2024/2025, aproape 240.000 de elevi înscriși nu dețineau cetățenie italiană, ceea ce echivalează cu 17,9% din totalul școlarilor. Datele arată însă că 67% dintre aceștia — aproximativ 159.000 de copii — s-au născut pe teritoriul Italiei.
Analiza ultimului deceniu arată tendințe opuse: în timp ce numărul total al elevilor a scăzut cu 6,5%, cel al elevilor fără cetățenie italiană a urcat cu 17,2%. Mai mult, segmentul copiilor cu cetățenie străină, dar născuți în Italia, a înregistrat un salt de 29,5% în ultimii zece ani.
Aceste realități demografice alimentează dezbaterile din jurul proiectului de lege nr. 170, promovat de ministrul Educației, Giuseppe Valditara, care vizează impunerea unui plafon de maximum 30% elevi străini într-o clasă. În acest context, Maurizio Bove atrage atenția că statisticile bazate strict pe cetățenie ignoră realitatea socială: „În plus, adesea se vorbește în mod incorect despre străini, referindu-se la tineri care s-au născut și au crescut în Italia și care, mai ales, sunt integrați cultural și social în comunitatea noastră”.
Explorează subiectele:
