Rotativa guvernelor minoritare: o soluție riscantă, dar singura ieșire din criză?
Propunerea Partidului Social Democrat vine ca un răspuns la inițiativa PNL, USR și UDMR, care îl nominalizaseră pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Această alianță propusese o rotativă în care Mureșan ar fi condus guvernul până în aprilie 2027, urmat de un premier social-democrat.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, în Parlament. FOTO: Inquam Photos
Miercuri, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că partidul său este dispus să accepte rotativa de guverne minoritare și toate condițiile stabilite de Ilie Bolojan și Dominic Fritz într-un posibil acord politic, cu unica cerință ca PSD să fie prima formațiune care preia guvernarea. "Acum, pe loc, semnez acordul propus. Să vină Bolojan și Fritz și îl semnez. Cu toate măsurile. Să vină Bolojan să îl semneze și să voteze un guvern minoritar PSD", a afirmat Grindeanu.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, liderul social-democrat a respins categoric o colaborare cu AUR, deși a menționat că respectă electoratul formațiunii conduse de George Simion. Totodată, Grindeanu a transformat negocierile într-un atac direct la adresa premierului interimar.
Ilie Bolojan întârzie deliberat formarea unui guvern cu puteri depline. PSD este singura ancoră de stabilitate în acest haos politic. Ilie Bolojan e agresorul, victima e România. Sorin Grindeanu
Un pas important într-o criză de încredere
Pentru a evalua semnificația acestui demers în contextul actual, analistul politic Costin Ciobanu a oferit o perspectivă detaliată. El consideră declarația lui Grindeanu un pas relevant, în special pentru că cele două scenarii alternative – alegerile anticipate și o guvernare bazată pe voturile AUR – par din ce în ce mai puțin probabile. Ciobanu subliniază că, prin poziționarea sa, AUR simplifică jocul politic, reducându-l de la trei la două blocuri principale.
E un pas important, pentru că e clar că nu avem parte de cele două scenarii alternative. Primul este scenariul alegerilor anticipate, despre care s-a pronunțat și președintele ieri. Deci acest scenariu pare destul de departe. Al doilea este folosirea voturilor AUR, care, după ce s-a întâmplat cu guvernul Veștea, nu mai pare să fie cea mai bună variantă. Am văzut și declarația lui George Simion privind suspendarea președintelui. Într-un fel, ceea ce face AUR simplifică lucrurile. În loc să vorbim de trei blocuri, vorbim de două blocuri. A fost și declarația de astăzi a lui Sorin Grindeanu referitoare la acel acord de coaliție, care ar putea să fie un prim pas. Până la urmă, care este natura acestei crize? Este o mare criză de încredere între principalele partide și ai nevoie să reclădești încrederea, deși este ușor de spus și greu de făcut. Costin Ciobanu
Analistul avertizează că, spre deosebire de rotativele anterioare, nivelul actual de neîncredere dintre partide impune stabilirea tuturor detaliilor formulei de guvernare de la bun început, nu doar a obiectivelor generale dintr-un program comun. Totuși, el rămâne rezervat în privința rapidității cu care se va ajunge la o soluție.
Înainte aveam obiective generale enunțate în programul de guvernare, apoi aveam ședințele coaliției, în care se stabileau detaliile. Acum se pare că, în contextul neîncrederii care există între partide, ar trebui să ai lucrurile mult mai clar stabilite dinainte. Dincolo de programul politic, lucrurile se rezumă la formula politică optimă. Va fi rotativă? Cum va funcționa această rotativă? Cine va fi premier? Cine poate face parte din guvern? Cum vor fi soluționate diferențele, astfel încât să nu ajungem la o nouă moțiune de cenzură? Și, în ciuda ultimatumului pe care l-a dat domnul Grindeanu astăzi, pare mai degrabă că mergem către anumite concesii pentru negociere. Însă încă suntem în etapa în care liderii noștri politici se răcoresc după două luni de atacuri. Încă pare că suntem destul de departe de o soluție politică matură. Dar putem vedea și partea pozitivă a acestei declarații. Costin Ciobanu
O formulă riscantă, dar singura posibilă
Întrebat despre viabilitatea unei rotative de guverne minoritare, o formulă fără precedent în peisajul politic românesc, Ciobanu amintește că rotativa clasică a funcționat în 2023 și 2024. Cu toate acestea, el subliniază că acum lipsește încrederea esențială dintre PSD și PNL pentru a coabita în același guvern, iar declarațiile și rezoluțiile adoptate de liberali necesită o concretizare reală.
Până la urmă, într-adevăr, am inovat din punct de vedere politic prin ceea ce s-a întâmplat cu rotativa. Am văzut efectele politice ale rotativei în 2023-2024. Însă acum este clar că nu există suficientă încredere între aceste forțe politice, în special între PSD și PNL, pentru a fi în interiorul aceluiași guvern. Au fost atâtea declarații și rezoluții adoptate de PNL, iar aceste lucruri trebuie să aibă o anumită concretizare, dacă liderii politici vor să fie luați în serios. Costin Ciobanu
Analistul avertizează, de asemenea, că un guvern minoritar lipsit de o perspectivă clară de majoritate parlamentară rămâne vulnerabil la voturi ostile, exemplificând cu moțiunile simple adoptate anterior împotriva unor miniștri cu sprijinul voturilor PSD. Cu toate acestea, el consideră că, în lipsa altor opțiuni, această formulă ar putea fi singura realistă pentru a obține un guvern cu puteri depline.
Nu cred că este o formulă optimă să ai guverne minoritare, care nici măcar nu sunt guverne minoritare pe perioadă determinată. Cel puțin până acum aveam o rotativă, dar exista o perspectivă foarte clară de majoritate. În schimb, acum te poți gândi că în orice moment poți avea sincope și probleme la voturile din Parlament. Noi deja am avut moțiuni simple adoptate împotriva unor membri ai Guvernului prin voturile Partidului Social Democrat, ceea ce nu pare o variantă mai stabilă față de ceea ce am avut până acum. Însă s-ar putea să fie una dintre puținele variante pentru depășirea crizei politice. Nu este o binecuvântare, nu este o soluție magică și nici un artificiu politic care să genereze foarte multe reforme. Dar s-ar putea, până la urmă, să aducă ceea ce este probabil cel mai necesar în acest moment: un guvern cu puteri depline, spre deosebire de guvernul actual. Costin Ciobanu
Președintele, un pas (pe jumătate) în spate
Referitor la rolul președintelui Klaus Iohannis în deblocarea discuțiilor, Ciobanu susține că șeful statului a făcut "doar o jumătate de pas înapoi", fiind afectat de eșecurile înregistrate la desemnările lui Eugen Tomac și Adrian Veștea.
Aș spune că președintele a făcut un pas în spate, dar mai degrabă o jumătate de pas decât un pas întreg, pentru că, din declarațiile de ieri, cred că a fost afectat de cele două eșecuri privind desemnările lui Tomac și Veștea. Totuși, președintele rămâne în ecuație. În mod firesc, ar fi putut spune: «Eu am încercat. Vă rog, partide politice, ajungeți la un compromis.» Însă președintele încă pare să creadă că este responsabil nu doar pentru desemnare, ci și pentru formarea majorității. Acesta este, până la urmă, sensul declarației de ieri. Le cere partidelor să ajungă la un compromis, să asigure cele 233 de voturi și apoi să meargă mai departe. Costin Ciobanu
În viziunea analistului, soluția depinde acum mai mult de partide decât de președinte, a cărui relație cu PNL s-a deteriorat după nominalizarea lui Adrian Veștea și declarațiile ulterioare privind liberalii.
Aș spune că președintele a făcut doar o jumătate de pas înapoi. Încearcă să câștige timp, pentru că nu vrea să facă o alegere directă între cele două blocuri politice, riscând astfel să își alieneze diferite segmente de electorat și diferite forțe politice. Este clar că soluția depinde în acest moment mai degrabă de felul în care funcționează partidele și de modul în care acestea ajung la un compromis, decât de ceea ce face președintele. Rolul său de mediator a fost afectat de felul în care s-a poziționat în ultimele două luni. Există această percepție, în primul rând după nominalizarea domnului Veștea și, în al doilea rând, după declarațiile privind PNL. Relația domniei sale cu Partidul Național Liberal nu este una extraordinară. În aceste condiții, președintele nu mai poate contribui foarte mult la rezolvarea problemei. Este însă bine că lucrurile par să meargă în direcția negocierii între principalele forțe politice, între partidele pro-occidentale, cum le numește chiar președintele. Costin Ciobanu
Ciobanu menționează că președintele ar fi putut forța situația, de exemplu, desemnând un premier și amenințând cu anticipatele dacă acesta nu trecea de Parlament, dar a renunțat probabil la această variantă din cauza riscurilor pentru propriul său mandat.
AUR, partid "populist radical de dreapta", nu extremist
Întrebat dacă AUR este un partid extremist, mai ales în contextul în care o posibilă colaborare revine în discuție, Ciobanu susține că formațiunea condusă de George Simion se încadrează în categoria partidelor populiste radicale de dreapta, conform terminologiei științei politice, și nu ca un partid extremist. Analistul observă însă că, spre deosebire de președintele Iohannis, care și-a menținut o linie constantă față de AUR, principalele partide și-au nuanțat poziționarea recent.
Depinde foarte mult din ce perspectivă privești lucrurile. Dacă ne uităm la declarațiile politice și la poziționările liderilor AUR din ultimii ani, atunci, folosind terminologia din știința politică, AUR este un partid populist radical de dreapta. Aceasta este clasificarea academică. AUR nu este, în această terminologie, un partid extremist, ci un partid populist radical. Este clar însă că poziționările față de AUR s-au schimbat într-o anumită măsură. Președintele a fost consecvent în abordarea sa față de AUR. Chiar și ieri și-a menținut această linie. În schimb, principalele partide au încercat să folosească AUR pentru a depăși blocajul politic. Am văzut, înainte de moțiunea de cenzură, declarații atât ale domnului Bolojan, cât și ale domnului Fritz, care nu mai erau atât de categorice față de AUR. Am văzut și deplasarea domnului Veștea, înainte de vot, la domnul Simion. Costin Ciobanu
Potrivit analistului, există o anumită ipocrizie în modul în care partidele abordează relația cu așa-numitele formațiuni "suveraniste".
Este foarte interesant discursul public în care AUR este plasat într-o anumită categorie, în timp ce parlamentari care au ajuns în Parlament pe semnătura doamnei Șoșoacă sau pe semnătura doamnei Gavrilă, care l-a susținut pe domnul Georgescu înainte de 24 noiembrie, nu mai sunt considerați extremiști în momentul în care schimbă tabăra. Este clar că există și foarte multă ipocrizie în felul în care se poziționează liderii principalelor partide. Imediat ce acești parlamentari schimbă tabăra, devin democrați, liberali și numai buni să conducă diverse filiale. Dar AUR, și aici este esența, pare că rămâne pe baricade. Vorbește despre alegeri anticipate, despre suspendarea președintelui și probabil își face calculul că, indiferent de ceea ce se întâmplă acum, pentru partid este mai avantajos să aștepte și să încerce să câștige guvernarea în 2028. Costin Ciobanu
Ciobanu crede că această strategie a contribuit la menținerea coeziunii interne a AUR, spre deosebire de valul de plecări și rupturi înregistrat între 2020 și 2024. Scorurile actuale din sondaje, de 35-40%, fac improbabilă o fractură similară în perioada următoare, fiind dificil să convingi parlamentari să părăsească un partid cu o perspectivă electorală atât de favorabilă.
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:
