Rusia ar cere ieșirea Finlandei din NATO și federalizarea Republicii Moldova
Dezvăluirile privind presupusele solicitări rusești au stârnit o reacție dură din partea autorităților finlandeze. Ministrul Apărării de la Helsinki, Antti Häkkänen, a calificat pretențiile atribuite Moscovei drept „scandaloase”, acuzând partea rusă că încearcă să determine statele membre NATO să își asume singure limitări de securitate în avantajul Kremlinului.
Oficialul finlandez a respins categoric orice discuție pe această temă, afirmând: „Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia știe asta. Este absolut revoltător chiar și numai să sugerezi așa ceva”.
De cealaltă parte, conducerea de la Moscova a negat existența unei astfel de cereri la masa discuțiilor. Joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile privind solicitarea retragerii Finlandei din Alianța Nord-Atlantică. Potrivit agenției Interfax, oficialul rus a susținut că subiectul nu a fost abordat în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Foto: Profimedia
Cum ar fi ajuns condițiile Moscovei la europeni
Potrivit publicației germane Bild, citate de Agerpres , propunerile nu ar fi fost formulate direct la masa oficială a tratativelor trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, desfășurate în această săptămână în capitala Emiratelor Arabe Unite. În schimb, ele le-ar fi fost transmise reprezentanților europeni prin contacte informale paralele, intermediate de emisari civili și militari.
Documentul informal ar depăși cu mult chestiunea ucraineană și ar viza direct flancul estic al NATO, precum și statutul Republicii Moldova. Concret, Rusia ar urmări ca Finlanda să își abandoneze statutul de membră a Alianței Nord-Atlantice și să revină la neutralitatea militară, în timp ce NATO ar trebui să își închidă bazele militare din Estonia, Letonia și Lituania.
În privința Republicii Moldova, Moscova ar cere reorganizarea țării sub forma unui stat federal, în componența căruia să intre oficial Transnistria și Găgăuzia. Planul ar prevedea totodată ca aceste două regiuni să poată organiza referendumuri pentru independență în eventualitatea în care Chișinăul ar adera la Uniunea Europeană.
Ce pretinde Rusia în Ucraina și ce oferă la schimb
Pe frontul ucrainean, condițiile atribuite Kremlinului includ păstrarea teritoriilor ocupate până în prezent de forțele ruse și cedarea porțiunii din Donbas pe care armata Moscovei nu a reușit să o cucerească. De asemenea, partea rusă ar solicita demilitarizarea porturilor ucrainene de la Odesa și Nikolaev.
Totodată, Ucraina ar urma să fie exclusă definitiv de la o eventuală aderare la NATO, deși Moscova nu s-ar opune intrării sale în Uniunea Europeană. În schimbul acceptării acestui pachet amplu de cereri, Rusia ar fi dispusă să renunțe la amplasarea de arme nucleare și de rachete cu rază medie de acțiune pe teritoriul Belarusului.
Avertismentul Helsinkiului privind strategia Kremlinului
Analizând aceste informații, ministrul finlandez al Apărării a avertizat asupra riscurilor pe care le implică orice cedare în fața Moscovei. În opinia lui Antti Häkkänen, cu cât statele occidentale se arată mai dispuse să accepte ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Kremlinul își va lărgi lista de revendicări. El susține că tactica Moscovei constă în avansarea unor pretenții maximaliste înaintea discuțiilor propriu-zise, pentru a putea prezenta apoi eventualele retrageri parțiale drept compromisuri.
Finlanda a aderat oficial la NATO pe 4 aprilie 2023, la mai puțin de un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Prin acel pas, Helsinki a pus capăt unei politici istorice de nealiniere militară, după aproape trei decenii de cooperare strânsă cu Alianța.
Explorează subiectele:
