Salarii de mii de euro fără facultate în România, dar mulți tineri trăiesc cu teama viitorului
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul tinerilor absolvenți de învățământ superior. Cu toate acestea, realitatea de pe piața muncii arată că mulți români fără diplomă universitară obțin venituri impresionante în domenii tehnice, creative sau în servicii, deși unii dintre ei se confruntă cu insecuritatea profesională pe termen lung.
Diploma de absolvire crește șansele de angajare și la locuri de muncă mai bine plătite. Foto: Magnific.com
Pentru o mare parte dintre românii care nu au trecut pragul unei universități, calificările practice și experiența acumulată în timp au substituit cu succes diploma de licență, aducându-le câștiguri peste media națională. Fie că lucrează ca sudori, bucătari, electricieni, programatori sau chiar manageri, aceștia demonstrează că piața muncii răsplătește competențele directe.
O dezbatere inițiată pe platforma Reddit, pornind de la întrebarea „Salut, persoanele care nu au studii superioare, ce lucrați? Pe ce bani lucrați în România?”, a scos la iveală numeroase exemple de succes financiar fără un parcurs academic.
Venituri de mii de euro din meserii practice și freelancing
Chiar cel care a deschis discuția a oferit primul exemplu din sectorul HoReCa: „Eu lucrez ca bucătar de șase ani, cam 10 ore pe zi, 15–20 de zile pe lună. În mână iau 6.000 de lei”. În zona comerțului, un alt utilizator a menționat câștiguri similare: „Lucrez la un supermarket cunoscut, iau în mână în jur de 6.000–6.500 de lei, în funcție de weekendurile lucrate, plus bonuri”.
Meseriile tehnice și munca în fabrică sau pe teren aduc sume și mai mari. Un fost marinar și șofer de camion a explicat de ce a evitat munca de birou:
„Primii trei ani de după liceu, marinar, obținut categoriile și băgat ceva ani pe camion, inițial în țară, după în diferite țări. Acum tehnician în producție la o fabrică din zonă, luni–vineri, 8:00–16:30, aproximativ 6.000 de lei net. Nu mi-am dorit niciodată job de birou și nu-mi doresc” – participant la discuția de pe Reddit.
Un sudor a precizat că venitul său de bază este completat substanțial de lucrările suplimentare: „Sunt sudor, cu salariu 8.000 de lei net. Dacă bag și suplimentare și mai merg să lucrez prin vecini, mai un gard, mai o tablă sudată, ajung să mai pun vreo 2.500 de lei”.
Câștiguri impresionante raportează și un electrician din județul Prahova, care a deprins meseria recent, în 2024. Acesta afirmă că poate încasa 6.000 de lei săptămânal și că urmează să rămână cu 8.000 de euro profit după un proiect de două luni.
„În general, plec la muncă după ora 9, după ce bag o oră pe consolă, vin la 5–6. Sunt din Prahova și de cele mai multe ori lucrez singur, dar mai iau băieți la practică sau cu ziua. Oricine vrea e bine-venit. Am nevoie de cineva să pună pat de cablu și să tragă cablurile trei-patru zile, 300 de lei pe zi dau eu. Eu iau minimum 500 de lei pe zi” – electrician din Prahova.
Nici pozițiile de conducere sau domeniile creative nu sunt inaccesibile celor fără facultate. Un manager din sectorul transporturilor consideră că rezultatele primează în fața studiilor:
„Am fost deja dat afară din cauza AI din SUA, de la Amazon. Nu am studii superioare. Sunt manager de transport, 10.000 de lei și ceva. La 12 ani de experiență și niște realizări pe drum, facultatea nu contează. Nimănui nu îi pasă de o diplomă atât timp cât știu ce fac și livrez” – manager de transport.
În zona de marketing, un utilizator a rezumat scurt: „Freelancer, 12.000 de lei. N-am practic nicio specializare. Lucrez în marketing”. Tot în sfera digitală și creativă, un profesionist în producție video a detaliat efortul din spatele unor încasări care pot atinge mii de euro:
„Producție video, reels, shorts, TikTok, cu clienți lunari, plus nunți. Cea mai bună lună a fost cu 6.000 de euro, dar am dormit numai patru ore pe noapte în acea lună. În medie, între 10.000 și 20.000 de lei lunar, în cazul meu, dar trebuie să ai capitalul pentru echipament, să ai abilitățile creative, să fii serios și să știi să te și vinzi. Asta vine și după o experiență de șapte-opt ani, în care mult timp abia ajungeau banii de la o lună la alta” – specialist în producție video.
Reversul medaliei: regretul lipsei unei diplome și teama de viitor
În ciuda acestor reușite financiare, mulți tineri privesc cu îngrijorare spre viitor, temându-se că absența unei diplome universitare le va îngreuna găsirea unui nou loc de muncă la fel de bine plătit în cazul unei restructurări.
Această nesiguranță este resimțită acut chiar și în sectorul IT. Un programator încadrat profesional cu ajutorul unei școli postliceale, care câștigă 9.000 de lei pe lună plus bonuri de masă, își vede stabilitatea amenințată de evoluțiile din industrie:
„E o teamă foarte reală pe care o am, mai ales că în ultima lună a bătut vântul în materie de proiecte la muncă. Nu e frica atât de mare că aș rămâne fără job, ci că dispar proiectele pe care le pot face cu nivelul meu de cunoștințe și nu aș găsi nici proiecte freelance care să-mi asigure traiul până găsesc alt job. Dar nu, la același nivel de beneficii și echilibru între viață și muncă sigur nu mai găsesc. Mi-ar plăcea să mă reprofilez puțin, spre aplicații native de mobile, ideal Kotlin/Java, dar nu pot spune că am făcut pași concreți în direcția asta” – programator.
Pentru a elimina acest handicap, unii decid să își reia studiile la maturitate. Este cazul unui inginer de date cu un salariu net de 17.000 de lei și bonusuri:
„Data Engineer, 17.000 de lei net plus bonusuri, lucrez de acasă, cu delegații pe alocuri. Am terminat liceul la mate-info, un curs specializat pe SQL, proiectarea și programarea bazelor de date și am abandonat studiile de științe biomedicale. M-am apucat acum iar de facultate, la 33 de ani” – inginer de date.
Regrete similare are și un ospătar angajat pe nave fluviale de pasageri. Deși economisește sume importante, neavând cheltuieli cu chiria sau hrana, izolarea și lipsa unei alternative pe uscat îl neliniștesc:
„Trebuia să termin Facultatea de Litere. Nu că m-ar fi ajutat extraordinar de mult oricum, dar regret că am investit atât timp în ea și, dintr-o prostie, am ajuns să nu o termin. Acum am un salariu de 2.200 de euro net în mână, plus bacșișuri ajung undeva între 2.500 și 2.800 de euro, depinde de lună și noroc. Lucrez la un program de opt ore și jumătate, o zi liberă pe săptămână și șapte săptămâni de concediu plătit, plus încă două luni de concediu neplătit în extrasezon” – ospătar pe nave fluviale.
Acesta a adăugat că vede actualul loc de muncă doar ca pe o etapă temporară pentru a strânge bani:
„Jobul e destul de solicitant și destul de izolant pe alocuri, dar faptul că nu plătesc bani pe chirie și mâncare înseamnă că pot economisi undeva la 1.500–2.000 de euro pe lună. Nu plănuiesc să-mi fac carieră aici, dar voi mai sta câțiva ani, fiindcă plănuiesc să mă bag la un apartament în 2027. Totuși, mi-e frică de momentul în care o să-mi dau demisia de aici, fiindcă nu am nicio idee ce altceva aș putea să fac” – ospătar pe nave fluviale.
Critici la adresa sistemului educațional și obstacolele tinerilor
Pe de altă parte, există voci care contestă vehement utilitatea învățământului superior din România, punând accent pe abilitățile practice și cunoașterea limbilor străine. Un angajat al unui cazinou online, care nu a promovat nici examenul de bacalaureat, susține că facultatea este inutilă:
„Lucrez de acasă, 7.000 de lei pe lună. Nu e rău pentru cineva cu 12 clase, dar fără bac. Tot ce vreau să zic este asta: vă urez noroc vouă, celor cu diplomele de facultate, că eu m-am convins clar că nu am nevoie de așa ceva. O pierdere totală de timp, nervi și bani. Dacă știi engleză în lumea asta, oportunități se deschid și fără o facultate. Trebuie să fii doar descurcăreț” – angajat la un cazinou online.
Un alt participant la discuție a criticat structura sistemului educațional autohton, care ar favoriza memorarea în detrimentul aplicabilității practice:
„Învățământul românesc pune accent foarte mult pe a memora materie. Nu contează ce înțelegi sau dacă înțelegi ceva, cum procesezi informațiile pentru a oferi soluții în practică. Prost, deștept, poți să fii și cu studii superioare, și fără. Dacă muncești ani de zile pentru a învăța și a stăpâni un job la nivel de profesionist, cu sau fără studii superioare, înseamnă că ești deștept?” – utilizator Reddit.
Dincolo de alegerile personale, accesul la educație este adesea blocat de probleme familiale, financiare sau de distanța mare față de centrele universitare, în special pentru tinerii din mediul rural defavorizat. Conform Monitorului educației și formării 2025, realizat de Comisia Europeană, rata scăzută a absolvenților de facultate din România este direct influențată de abandonul școlar timpuriu, lipsa resurselor financiare, emigrație, abandonul universitar și participarea redusă a tinerilor din medii vulnerabile.
Un tânăr care activează astăzi în IT a relatat cum a reușit să își finalizeze singur măcar studiile liceale, în ciuda unui mediu familial ostil:
„În clasa a XI-a am încetat să merg la liceu din cauza unei depresii severe și a dezinteresului părinților. După un an, când am împlinit 18 ani, m-am înscris singur la alt liceu și am terminat la zi. Părinții au aflat că m-am înscris abia în prima săptămână de școală, când au observat că plec în fiecare dimineață de acasă. Am menționat asta că poate motivează pe cineva povestea mea” – tânăr angajat în IT.
Ce spun statisticile: România, codașa Europei la studii superioare
Datele oficiale confirmă decalajul major dintre România și restul continentului. Conform statisticilor Eurostat publicate în septembrie 2026, doar 23,1% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani dețineau o diplomă universitară, plasând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană. La nivel comunitar, media a atins 44,8% în 2025, o creștere semnificativă față de nivelul de 27,2% înregistrat în 2005. De altfel, în intervalul 2005–2025, România a înregistrat una dintre cele mai lente creșteri din UE în această privință, de doar 9,5 procente.
„Ponderea persoanelor care au absolvit cu succes studii superioare a crescut constant în UE. Acest lucru arată că UE este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, în cadrul strategic al Spațiului european al educației, de a crește ponderea populației cu diplomă de studii superioare la cel puțin 45 la sută până în 2030” – Eurostat.
Statisticile europene aferente anului 2025 evidențiază și discrepanțe demografice importante: 50,5% dintre femeile de 25–34 de ani aveau studii superioare, comparativ cu 39,3% dintre bărbați. De asemenea, clivajul urban-rural este pronunțat, cu 55% absolvenți de facultate în orașe, față de doar 32,9% în mediul rural.
Cu toate că exemplele individuale arată că se poate câștiga bine și fără facultate, cifrele macroeconomice demonstrează că diploma oferă un avantaj cert pe piața muncii, atât ca accesibilitate, cât și ca nivel salarial. Un raport Eurostat din 2026 arată că, în anul precedent, 87% dintre proaspeții absolvenți de facultate din UE aveau un loc de muncă, față de 77,2% în cazul celor cu studii medii. În România, rata de angajare a persoanelor cu studii universitare a atins 92%, depășind chiar și media de 87% înregistrată în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Explorează subiectele:
