Scădere dramatică a mineralelor din fructe și legume: ce spun studiile recente
Foto: https://www.medicalmanager.ro/
Accesul permanent la o gamă largă de produse alimentare nu garantează automat că organismul uman primește toți nutrienții necesari. Pe lângă faptul că ritmul alert al vieții cotidiene încurajează adesea obiceiuri alimentare mai puțin sănătoase, diverse analize europene demonstrează că însăși calitatea nutrițională a hranei a suferit modificări în timp. În aceste condiții, completarea dietei cu suplimente alimentare poate juca un rol cheie în acoperirea deficitelor.
Declinul nutrițional din farfurie: ce arată datele istorice
Deși avem fructe și legume disponibile în orice sezon, știința confirmă că o parte dintre alimentele actuale sunt mai sărace în nutrienți comparativ cu cele din trecut. Un studiu britanic publicat în 2021 a evaluat evoluția compoziției minerale pentru 29 de fructe și legume – incluzând cartofi, roșii, morcovi, mere, banane, portocale și căpșuni – prin compararea tabelelor nutriționale din Marea Britanie din anii 1940, 1991 și 2019. Concluziile cercetătorilor arată scăderi drastice ale valorilor medii: nivelul de fier s-a redus cu 50%, cel de cupru cu 49%, iar concentrația de magneziu a scăzut cu circa 10%.
Un fenomen similar a fost observat și în cazul cerealelor. O altă cercetare britanică, realizată pe probe de grâu păstrate încă din 1845 , a demonstrat că, începând cu anii 1960, odată cu adoptarea soiurilor agricole de mare productivitate, conținutul de zinc, fier, magneziu și cupru a scăzut considerabil.
Totodată, pierderea calităților nutritive continuă și după recoltare, fiind influențată de metodele de depozitare, procesare și gătit. Spre exemplu, procesul de rafinare a cerealelor elimină o parte din vitamine și minerale. În plus, un studiu publicat în 2018 în Food Science and Biotechnology , care a analizat 10 legume (printre care spanacul, broccoli, cartofii și morcovii), subliniază faptul că tratamentul termic, și în mod special fierberea, provoacă pierderi masive de vitamina C.
România, la coada clasamentului european în privința consumului de vegetale
Scăderea concentrației de nutrienți din alimente este dublată, în țara noastră, de un consum insuficient de produse vegetale, ceea ce adâncește dezechilibrele nutriționale. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă persoanelor de peste 10 ani un aport zilnic de minimum 400 g de fructe și legume (echivalentul a cinci porții), românii sunt departeamentul de acest obiectiv.
Conform datelor din raportul State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2025 , România înregistrează unul dintre cele mai scăzute niveluri de consum din Europa. La nivelul anului 2022, media Uniunii Europene era de aproximativ 60% pentru fiecare categorie, însă doar 38% dintre adulții români mâncau zilnic fructe și numai 37% consumau legume.
Impactul direct asupra sănătății: deficiențele de vitamina D și fier
Atunci când dieta nu reușește să asigure necesarul de vitamine și minerale, efectele asupra stării de sănătate nu întârzie să apară, iar statisticile medicale din România confirmă această realitate.
Potrivit unui studiu românesc publicat în 2024 , desfășurat pe un eșantion de 5.380 de persoane adulte (cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani), aproape un sfert dintre participanți (24,8%) sufereau de deficit de vitamina D, având nivelul 25(OH)D sub pragul de 20 ng/mL. În cazul femeilor, incidența acestui deficit a urcat până la 29,4%. Trebuie menționat că nivelul vitaminei D depinde atât de alimentație, cât și de expunerea la soare și de alte particularități individuale.
De asemenea, anemia – afecțiune strâns legată de lipsa fierului – reprezintă o problemă majoră. Datele din Global Nutrition Report estimează că 22,7% dintre femeile din România cu vârste între 15 și 49 de ani se confruntă cu anemia. Deoarece această afecțiune poate fi declanșată și de alți factori, investigațiile medicale sunt obligatorii pentru un diagnostic corect.
Cum și când intervin suplimentele alimentare
Pentru a combate carențele deja instalate, suplimentele alimentare reprezintă o soluție eficientă pentru readucerea vitaminelor și mineralelor la parametri normali. Știința a demonstrat deja eficacitatea suplimentării în cazurile de deficit de fier și vitamina D ( Fier – NIH ; Vitamina D – NIH ), însă stabilirea dozelor și alegerea produselor trebuie făcute personalizat, în urma consultului medical și a analizelor de laborator.
Pe de altă parte, utilitatea suplimentelor depășește sfera tratării unor deficiențe diagnosticate. Există perioade în viață sau contexte specifice – cum ar fi copilăria, sarcina, alăptarea, menopauza, înaintarea în vârstă, efortul fizic intens sau urmarea unor diete restrictive – în care organismul are nevoi nutriționale crescute. Dacă alimentația nu poate acoperi aceste cerințe, suplimentele pot susține funcționarea optimă a corpului.
Un caz clasic, cu beneficii dovedite chiar și în lipsa unei carențe, este suplimentarea cu acid folic înaintea concepției și la începutul sarcinii , măsură indicată pentru a diminua riscul defectelor de tub neural la făt. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, prin mențiunile de sănătate autorizate , sunt recunoscute oficial rolurile fiziologice ale multor nutrienți: magneziul ajută la combaterea oboselii, vitamina C sprijină imunitatea, iar vitamina D menține sănătatea sistemului osos. Cu toate acestea, chiar și suplimentarea de rutină ar trebui să se bazeze pe avizul unui medic, nu doar pe cunoașterea acestor beneficii generale.
„Grija pentru sănătate nu ar trebui să înceapă abia atunci când apar carențe nutriționale. Necesarul de vitamine și minerale se schimbă de-a lungul vieții, iar alimentația nu reușește întotdeauna să îl acopere integral, mai ales în contextul stilului de viață modern. Suplimentele alimentare pot avea un rol valoros atât în corectarea și prevenirea deficiențelor nutriționale, cât și în menținerea unui aport adecvat de nutrienți, contribuind astfel la susținerea sănătății. Important este ca suplimentarea să fie adaptată nevoilor individuale și integrată responsabil într-un stil de viață sănătos.” - Dr. Raluca Ghionaru, Medic primar medicină de familie, specialist pediatrie, Președinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF)
Specialiștii subliniază că suplimentele nu substituie o dietă diversificată și echilibrată, ci doar o completează atunci când sunt administrate corect. Sănătatea se menține printr-un efort zilnic ce combină hrana variată, activitatea fizică, echilibrul emoțional, controalele medicale și o suplimentare adaptată fiecărei persoane. Publicul poate găsi informații suplimentare, validate științific, despre utilizarea responsabilă și rolul acestor produse pe platforma educațională infosuplimente.ro , un proiect dezvoltat de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA).
Explorează subiectele:
