Spionaj cu drone rusești: Instalații nucleare europene, vizate 18 luni fără interceptare
Analiza, publicată de IISS, a investigat 144 de incidente înregistrate în peste 12 state începând cu sfârșitul anului 2024. Concluzia centrală este că serviciile de informații ruse au exploatat vulnerabilitățile apărărilor occidentale, reușind să monitorizeze obiective strategice fără a fi detectate sau oprite.
Instalații nucleare din patru țări, sub supraveghere
Conform raportului citat de The Guardian , drone neînarmate au efectuat zboruri repetate deasupra unor obiective strategice cruciale din Regatul Unit, Franța, Belgia și Țările de Jos. Printre acestea se numără baze care fie găzduiesc, fie sunt pregătite pentru a găzdui arme nucleare.
Țintele identificate includ baza RAF Lakenheath din Marea Britanie, unde arme nucleare americane au fost dislocate în iulie 2025, precum și baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue, situată în Bretania. De asemenea, drone au fost semnalate deasupra bazelor Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Țările de Jos, ambele locații unde sunt stocate arme nucleare americane destinate aviației.
„Flota fantomă” rusească, baza operațiunilor cu drone
Raportul IISS sugerează că lansarea dronelor a fost realizată de pe nave comerciale aparținând așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, o flotă utilizată pentru a eluda sancțiunile internaționale. Aceste nave ar fi operat în apropierea coastelor statelor vizate, navigând cu transponderele oprite pentru a evita detectarea. Alte ambarcațiuni ar fi fost folosite pentru recuperarea dronelor sau pentru retransmiterea semnalelor de control.
Printre navele implicate sunt menționate petrolierul Seasons 1 și nava de marfă Hav Dolphin. Un caz notabil este cel al petrolierului Boracay, care a fost temporar capturat de forțele franceze în septembrie 2025. La bordul acestuia au fost găsiți doi cetățeni ruși, angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Cercetătorii IISS consideră acest incident o dovadă concretă a militarizării „flotei fantomă”.
Eșecul interceptării: De ce apărarea occidentală nu a intervenit
Un aspect îngrijorător relevat de IISS este că niciuna dintre dronele observate în timpul acestor incidente nu a fost capturată sau doborâtă de forțele armate occidentale.
Charlie Edwards, cercetător principal la IISS, a declarat că aceasta reprezintă „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și, în același timp, „un eșec strategic al sistemelor de apărare ale aliaților, proiectate în principal pentru amenințări convenționale și nu pentru drone mici, ieftine și care zboară la joasă altitudine.”
În unele situații, autoritățile au renunțat la interceptarea dronelor din motive de siguranță. De exemplu, în Marea Britanie, un elicopter de poliție care urmărea aceste aparate s-a retras din operațiune, iar planurile de utilizare a unui sistem laser anti-dronă au fost, în cele din urmă, abandonate.
GRU, suspectată de coordonare și obiectivele campaniei
Cercetătorii concluzionează că există o probabilitate foarte ridicată ca întreaga campanie de supraveghere să fi fost coordonată de GRU, serviciul rus de informații militare externe. Obiectivele operațiunilor ar fi fost multiple, incluzând supravegherea detaliată a instalațiilor nucleare, cartografierea infrastructurii militare și a lanțurilor logistice. Pe lângă aceste scopuri de colectare de informații, campania ar fi avut și rolul de a desfășura un război psihologic și de uzură economică împotriva statelor europene.
Amploarea incidentelor în Europa
Raportul subliniază că numărul observațiilor de drone a atins un vârf semnificativ în anul 2025, cu peste 30 de incidente înregistrate în lunile septembrie și noiembrie. Cele mai multe dintre aceste incidente au fost raportate în Germania. Începând cu anul 2026, numărul incidentelor a început să scadă, un fenomen pe care IISS îl atribuie intensificării operațiunilor desfășurate de mai multe state europene împotriva navelor asociate „flotei fantomă” rusești.
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:

