Teheranul cere Kremlinului drone cu reacție pentru conflictul cu SUA
Dificultățile întâmpinate pe linia frontului au determinat armata rusă să își reorienteze eforturile spre atacuri masive în adâncimea teritoriului ucrainean. În ultimele luni, Moscova a lovit frecvent depozite de combustibil, clădiri rezidențiale, facilități economice și inclusiv cartierul general al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, folosind noile aparate de atac cu reacție „Gheran-4” și „Gheran-5”.
Dronă cu reacție Geran 5 Foto: X@dim0kq
Specialiștii din domeniul apărării subliniază că aceste aparate, dintre care versiunea „Gheran-5” a ajuns să fie catalogată drept o „mini-rachetă”, ocolesc scuturile antiaeriene cu o eficiență mult sporită față de modelele lente cu elice, generând o provocare militară fără precedent.
Transformarea dronelor Shahed în arme reactive de mare viteză
Aparatele din familia „Gheran” își au originea în platforma iraniană „Shahed”, a cărei asamblare pe teritoriul rus a debutat pe parcursul anului 2023. Saltul tehnologic realizat de atunci este remarcabil. Dacă primul model, „Gheran-1”, putea transporta un focos de numai 20 de kilograme la o viteză de cel mult 185 km/h, noua variantă reactivă „Gheran-5” atinge 600 km/h, susține o încărcătură explozivă de 90 de kilograme și dispune de o rază operațională de aproximativ 1.000 de kilometri. Primele lansări documentate cu acest model au avut loc în ianuarie.
Pe când „Gheran-4” folosește un fuzelaj optimizat aerodinamic derivat din cel inițial, „Gheran-5” a fost reproiectat complet, arhitectura sa fiind mult mai apropiată de cea a unei rachete de croazieră. În plus, saltul tehnologic include senzori optici termici, sisteme de dirijare susținute de algoritmi de inteligență artificială, antene rusești cu imunitate sporită la bruiaj electronic și echipamente de transmisie de proveniență chineză pentru rețele mesh.
Consilierul prezidențial ucrainean pentru tehnologii de apărare, Serhii Beskrestnov, a explicat mecanismul prin care acționează aceste aparate: pilotul ghidează drona de la o altitudine cuprinsă între 2 și 5 kilometri, identifică obiectivul și îl blochează optic, după care sistemul execută lovitura în regim complet automat. Oficialul a precizat că aproape fiecare dronă reactivă identificată recent pe cerul Ucrainei conține acest tip de echipament optic.
Ritmul industrial și impactul asupra apărării aeriene a Ucrainei
Fabricarea la scară largă a permis adaptări continue și aplicarea directă a lecțiilor de pe front la costuri considerabil mai mici decât cele asociate rachetelor clasice.
„Rusia a reușit să creeze, de la zero, o nouă linie de producție de amploare, deoarece, din punct de vedere tehnologic, acest lucru este mult mai simplu decât fabricarea, de exemplu, a tancurilor, care necesită utilaje uriașe, unice și costisitoare. Producția de masă a accelerat, de asemenea, ritmul inovației. Practic, rușii au sărit peste etapa îndelungată de testare care însoțește, de obicei, dezvoltarea oricărui echipament militar. Orice modificare era introdusă imediat în sisteme și trimisă direct pe câmpul de luptă; dacă ceva nu funcționa, defecțiunile erau remediate din mers, fără a opri procesul de producție”, a declarat Ruslan Puhov, directorul Centrului de Analiză a Strategiilor și Tehnologiilor (ȚAST) de la Moscova.
Iurii Ihnat, reprezentant al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, a arătat că rata de doborâre în cazul dronelor cu reacție a scăzut la aproximativ 60%, în timp ce împotriva modelelor clasice eficiența apărării se menține între 90% și 95%. Pentru a contracara noile amenințări, piloții ucraineni au fost nevoiți să utilizeze masiv avioanele de vânătoare și muniția tunurilor de bord.
Criza de rachete antiaeriene moderne vulnerabilizează suplimentar Ucraina în fața loviturilor balistice rusești, determinând forțele aeriene să oprească, în timpul verii, comunicarea publică zilnică a interceptărilor de acest tip. Luna august a consemnat un record absolut, cu 2.800 de drone lansate de ruși, drept ripostă la atacurile cu rază lungă ale Ucrainei care au vizat depozitele și rafinăriile de petrol din Rusia, provocând pierderi economice majore.
O frontieră tot mai ștearsă între drone și rachete
Strategii și producătorii ucraineni au fost luați prin surprindere de saltul făcut direct la modelele „Gheran-4” și „Gheran-5”. Estimările inițiale anticipau că trupele ruse vor prioritiza versiunea intermediară „Gheran-3”, limitată la viteze de circa 300 km/h.
Katerina Bondar, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), notează că Moscova a canalizat fonduri uriașe, forță intelectuală și resurse pentru a perfecționa această tehnologie direct pe front. La rândul său, Fabian Hoffmann, expert la Institutul Norvegian de Studii de Apărare, avertizează că aparatele din seriile „Gheran” și „Banderol” fac aproape imposibilă distincția între drone și rachete convenționale. Dacă își va menține ritmul de producție și accesul la componente de propulsie din import, Rusia ar putea ajunge în scurt timp principalul fabricant mondial de rachete de croazieră ieftine, a atras atenția expertul, menționând că armata rusă recurge tot mai des și la modelele „Banderol” împotriva populației civile.
Explorează subiectele:
