Trecerea la ora de iarnă aduce stări comparabile cu traumele: explicația psihologului
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, România va reveni la timpul standard, cunoscut drept ora de iarnă. Ceasurile se vor da înapoi cu 60 de minute, astfel că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Această modificare va face ca ziua de duminică să aibă 25 de ore, oferind populației un interval suplimentar pentru odihnă.
Tranziția către iarnă poate veni la pachet cu depresie Foto: Pixabay
Cu toate că acest moment stârnește adesea îngrijorare, psihologul Bogdan Cotiga a explicat pentru „Adevărul” că disconfortul asociat strict cu modificarea orei este, în mare parte, rezultatul autosugestiei. Din punct de vedere neurologic, o diferență de doar 60 de minute este aproape irelevantă.
„Trecem prin această schimbare în fiecare an. De cele mai multe ori, când se apropie acest moment al anului, oamenii își fac foarte multă autosugestie și consideră că evenimentul îi va influența. Este asemănător cu situația unor persoane care pleacă într-o vacanță foarte îndepărtată și aproape că nu se pot obișnui cu noul fus orar, deși, în realitate, lucrurile pot fi foarte simple. Dacă decalajul este de până la șapte ore, el poate fi reglat într-o singură zi. Mai degrabă temerile, fricile noastre legate de faptul că ar trebui să dăm ceasul cu o oră înainte ne face să credem că acest lucru ar putea avea consecințe negative. Pentru creierul uman, un decalaj de o oră este aproape insignifiant. Singurul efect real ar putea fi că te trezești mai devreme sau mai târziu dimineața, în funcție de cum se schimbă ora, față de momentul obișnuit. Acest lucru se întâmplă, de fapt, în prima noapte; după aceea, creierul se autoreglează. Așadar, ce putem face? Pur și simplu ar trebui să nu mai supraestimăm această schimbare de oră. Aceasta ar fi o metodă de a ne liniști și de a nu trece printr-o situație greu suportabilă în prima săptămână” - Bogdan Cotiga, psiholog.
Impactul întunericului și al frigului asupra psihicului
Adevărata provocare a acestei perioade nu este mutarea acelor ceasornicului, ci tranziția către sezonul rece. Bogdan Cotiga atrage atenția că diminuarea luminii naturale și scăderea temperaturilor pot provoca stări de depresie, dezorientare sau o percepție exagerată asupra problemelor cotidiene. Din perspectivă evolutivă, oamenii nu sunt adaptați nativ pentru rigorile iernii.
„Schimbăm ora pentru a putea beneficia de mai multă lumină. Ca specie umană – ca mamifere umane, homo sapiens – suntem ființe diurne. Funcționăm optim în timpul zilei, iar ochii noștri sunt adaptați din punct de vedere antropologic pentru activitatea la lumină. Evident, când cresc orele de întuneric, putem trece printr-o perioadă de depresie, putem fi mai dezorientați sau putem percepe anumite probleme ca fiind mult mai acute decât sunt. Nu doar pentru că vine noaptea mai devreme, ci și pentru că vine frigul. În general, pe lângă faptul că suntem ființe diurne, suntem și ființe care la origine au trăit într-o zonă caldă tot anul, în Africa. Ceea ce facem acum, mai ales în România, este o adaptare permanentă de la vară la iarnă. Ca specie, noi de fapt originăm dintr-o zonă unde ziua este aproape egală cu noaptea și e cald pe tot parcursul anului” - Bogdan Cotiga, psiholog.
Mai mult, specialistul subliniază că factorii de mediu — precum nivelul de lumină naturală, regimul termic, durata somnului și calitatea odihnei — joacă un rol crucial în echilibrul mintal, având o pondere similară cu cea a traumelor psihologice.
„Un lucru foarte important, deși de multe ori ignorat de oameni și chiar de specialiști, este faptul că mediul este extrem de important pentru sănătatea noastră mintală, la fel de importante ca anumite cauze care pot influența psihicul, cum ar fi traumele. Mă refer la precondiții precum regimul de temperatură, cantitatea de somn, cât de odihniți suntem și gradul de lumină de afară. De exemplu, dacă este o iarnă în care soarele iese o dată pe lună, pentru câteva zile, cu siguranță nu ne vom simți la fel de bine din punct de vedere psihic. Ca specie, avem nevoie de lumină și inclusiv de soare, să vedem soarele. Putem avea parte de condiții asemănătoare traumelor, din cauza lipsei de lumină și a răcirii vremii” - Bogdan Cotiga, psiholog.
Cum pot fi gestionate stările depresive în lunile de iarnă
Pentru a depăși cu bine perioada următoare, marcată adesea de o stare generală de deprimare, este esențială intervenția conștientă. Deși reacțiile psihice negative se instalează la un nivel mai puțin conștient, combaterea lor necesită identificarea cauzelor și adoptarea deliberată a unui comportament opus tendințelor de izolare.
„În principiu, toate aceste reacții sunt lucruri pe care, în general, nu le controlăm, pentru că apar la un nivel mai puțin conștient. Însă, ca în orice situație psihică dificilă, trebuie să ne folosim propria conștiință: să înțelegem cauza pentru care ne simțim astfel, să ne oferim suficiente argumente în mod repetat și să exersăm, până la urmă, comportamentul opus. Credeți-mă, cea mai bună variantă este să acționăm efectiv împotriva bolii, adică împotriva a ceea ce ne spune mintea. Dacă mintea îmi spune să stau în casă, să nu mai ies, să nu mai am contact cu nimeni, pentru că nimic nu mai este plăcut și nimic nu mai este în regulă, tocmai acțiunile opuse mă scot din această stare și mă vindecă. Este atât de simplu de spus, deși, într-adevăr, este foarte greu de pus în practică” - Bogdan Cotiga, psiholog.
Procesul de contracarare a impulsurilor venite din subconștient presupune însă multă răbdare. Primul pas rămâne întotdeauna recunoașterea factorului declanșator din propria minte și lupta asumată împotriva acestuia.
„Punerea în practică a acestui exercițiu, de a acționa împotriva subconștientului, se face cu răbdare. Dacă observăm că un anumit lucru din mintea noastră ne cauzează starea respectivă, trebuie să identificăm mai întâi cauza și să o contracarăm atât cât reușim în mod conștient. Din nefericire, singurul mod prin care putem schimba ceva în felul nostru de a fi, de zi cu zi, este prin puterea conștiinței, pentru că inconștientul nu îl controlăm” - Bogdan Cotiga, psiholog.
Explorează subiectele:
