Ucraina extinde atacurile în adâncime; rușii nu mai cred într-o victorie rapidă
Ministrul interimar al Apărării din Ucraina, Evghenii Hmara, a descris atacul asupra bazei navale rusești de la Novorossiisk drept o operațiune „unică”, evidențiind capacitatea Kievului de a coordona eficient rachete, drone reactive și drone navale. Oficialul a declarat că acest atac demonstrează neputința Rusiei în fața acțiunilor militare ucrainene sincronizate.
„Vom opri mașina de război a Rusiei — vom distruge infrastructura, flota, logistica, obiectivele din sectorul energetic și companiile care susțin războiul împotriva Ucrainei. Operațiunea noastră de la Novorossiisk a fost una unică. Atacul combinat a fost executat cu rachete, drone reactive și drone navale fără pilot. Este rezultatul eforturilor comune și al sinergiei tot mai puternice din cadrul Forțelor de Apărare.”
Hmara a subliniat că intensificarea loviturilor „în adâncime” pe teritoriul rusesc reprezintă o prioritate strategică pentru Ucraina. Acesta a promis că, alături de comandantul-șef Mihailo Drapatîi, Statul Major General, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte structuri de apărare, precum și cu producătorii de armament, presiunea asupra Rusiei va continua să crească.
Lovitura asupra bazei navale militare de la Novorossiisk a avut loc în noaptea de 12 august. Din toamna anului 2023, această bază servea drept ultimul bastion al flotei ruse la Marea Neagră. În urma atacului, cele mai mari două terminale rusești din regiune și-au sistat activitatea, confirmându-se pagube la instalațiile de apărare antiaeriană, dane și alte elemente de infrastructură. Analiștii OSINT au calificat operațiunea drept cea mai amplă și de succes de până acum, sugerând că printre țintele afectate s-ar putea număra fregatele „Admiral Makarov” și „Admiral Essen” (în apropierea instalațiilor de lansare), dragorul „Viktor Cerokov”, o navă de patrulare, precum și o navă de recunoaștere și una de transport marfă.Schimbarea percepției războiului în Rusia
Pe măsură ce conflictul se prelungește, războiul a devenit o parte intrinsecă a vieții cotidiene pentru cetățenii ruși. Societatea rusă este divizată în privința modului în care ar trebui să se încheie acest conflict. O parte a publicului, favorabilă războiului, continuă să ceară „victoria” și îndeplinirea obiectivelor Kremlinului. Pe de altă parte, există o dorință tot mai mare ca luptele să înceteze, militarii să se întoarcă acasă și viața să revină la normalitate. Un punct comun, aproape universal, este însă premisa că războiul nu se va încheia rapid. Aceste concluzii reies dintr-o monitorizare a comunităților regionale rusești, efectuată de organizația civică Join Ukraine. Între 27 iulie și 2 august 2026, analiștii au examinat 536 de grupuri de pe rețeaua VKontakte și 428 de canale Telegram, acoperind toate regiunile Rusiei și teritoriile ocupate ale Ucrainei. Continuarea războiului se manifestă concret în viața de zi cu zi a rușilor prin recrutarea de contractați, plățile și facilitățile acordate militarilor și familiilor acestora, discuțiile despre o nouă mobilizare, atacurile cu drone, alertele aeriene și consecințele economice. Cele mai semnificative schimbări de atitudine se observă în regiunile direct afectate de conflict. În regiunea Perm, discursul public a fost modificat după atacurile repetate din luna mai. În regiunea Samara, loviturile asupra orașelor Samara, Sizran, Novokuibîșevsk și Toliatti au generat panică și apeluri la încheierea războiului. Situația din regiunea Kemerovo a fost influențată de atacurile cu drone din regiunea vecină Omsk și de pregătirea adăposturilor.Decalajul dintre așteptări și realitate
Cercetătorii constată un decalaj accentuat între scenariul dorit și cel considerat probabil. Mulți ruși își doresc încheierea războiului, însă percep acest lucru ca improbabil în viitorul apropiat. Adesea, discuțiile pe această temă nu oferă un scenariu concret de finalizare a conflictului, ci se concentrează pe încetarea atacurilor, întoarcerea soldaților acasă și revenirea la o viață obișnuită. Un alt scenariu vehiculat este cel al înghețării conflictului sau al unei înțelegeri negociate, discutat în special de rușii obosiți de război și de consecințele sale. În contrast, publicul favorabil războiului continuă să ceară „victoria”, considerând înghețarea conflictului sau un compromis inacceptabile, iar pierderile justificate de necesitatea de a „duce lucrurile până la capăt”. De asemenea, rușii critică autoritățile federale, însă din motive diferite: unii le reproșează că războiul nu s-a încheiat încă, în timp ce alții le critică lipsa de fermitate și incapacitatea de a obține „victoria” mai rapid.Poziția fermă a Moscovei și scăderea încrederii în Putin
În ciuda acestor percepții interne, Kremlinul nu a manifestat, pe parcursul lunii iulie, nicio disponibilitate de a renunța la condițiile impuse de Vladimir Putin. Acestea includ retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, un statut de neutralitate, „demilitarizarea”, „denazificarea”, recunoașterea anexărilor teritoriale rusești și ridicarea sancțiunilor internaționale. Iulia Elenici, analistă pentru direcția Rusia în cadrul organizației Join Ukraine, a comentat situația:„Studiul nu oferă motive pentru a afirma că rușii au devenit, în mod masiv, adversari ai războiului. Dimpotrivă, propaganda, cenzura, autocenzura și activitatea conturilor false (boți) conturează, în continuare, imaginea unui sprijin public pentru continuarea războiului până la «victoria totală» a Rusiei. Totodată, însă, în spațiul informațional regional s-a conturat o așteptare clară privind prelungirea conflictului.”Potrivit lui Elenici, schimbarea esențială constă în faptul că războiul nu mai este perceput drept o campanie scurtă, destinată unei victorii rapide. Publicul din regiunile Rusiei se adaptează treptat la perspectiva unui conflict de lungă durată, chiar dacă, în paralel cu sprijinul pentru obiectivele militare ale Rusiei, există o cerere tot mai vizibilă pentru încheierea acestuia. La începutul lunii iulie, nivelul de încredere al rușilor în liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a înregistrat o scădere de 3,4 puncte procentuale – cea mai accentuată de la începutul invaziei la scară largă împotriva Ucrainei. Această erodare a încrederii survine pe fondul unei crize a carburanților, agravată de loviturile forțelor ucrainene asupra infrastructurii petroliere și de transport din Rusia. Situația este deosebit de critică în Crimeea ocupată, unde s-a înregistrat un deficit de combustibil, iar sezonul turistic a fost practic compromis.
Explorează subiectele:

