Ultimii metri până la străpungerea celui mai mare tunel de autostradă din România. Imagini din șantierul de pe Lugoj–Deva

Mai puțin de 400 de metri au rămas de excavat din cel mai mare tunel de autostradă aflat în construcție în România, parte a Autostrăzii A1 Lugoj–Deva. În august este așteptată străpungerea primei galerii a Tunelului Mare.

Un șantier subteran cu o lungime de aproape 2,5 kilometri s-a extins, în ultimii doi ani, pe sub dealurile Coșavei, din vestul României. Din august 2024, când constructorii tronsonului Margina–Holdea al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva au primit autorizația pentru lucrările la tuneluri, activitatea în subteran a continuat aproape zilnic, indiferent de anotimp.

Proiectul „autostrăzii cu tuneluri”, proiectată pe sectorul Margina–Holdea, cu o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri, include construirea de la zero a unui segment de 9,14 kilometri și reabilitarea celor aproximativ 4,5 kilometri de autostradă realizați anterior, dar care nu au putut fi deschiși traficului din 2017. Cea mai dificilă porțiune, pentru care autorizația de construire a fost emisă în vara anului 2024, cuprinde aproximativ 4,5 kilometri de tuneluri și viaducte.

Ultimele zile de săpături

La doi ani de la deschiderea șantierului, lucrările au avansat considerabil în zona celor două tuneluri, ale căror galerii însumează aproximativ 4,6 kilometri.

La Tunelul Mic, T1, cu o lungime de 367,5 metri pe o galerie și 415 metri pe cealaltă, excavarea a fost finalizată, iar constructorii execută în prezent ultimii metri ai căptușelii finale din beton și lucrează la amenajarea terasamentului.

La Tunelul Mare, T2, ale cărui galerii au lungimi de 1.985 de metri, respectiv 1.825 de metri, constructorii români și bosniaci se apropie de străpungerea finală. În paralel, se lucrează la cămășuiala din beton.

„Au mai rămas de excavat 270 de metri pe o galerie și 107 metri pe cealaltă”, a informat, pentru „Adevărul”, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Potrivit specialiștilor de pe șantier, numai în Tunelul Mare sunt active aproximativ 15 fronturi de lucru, aflate în diferite etape: excavare, consolidare, betonare, amenajarea radierului și realizarea umpluturilor. Ritmul de înaintare este, în general, de unu până la doi metri pe zi la fiecare front. În zonele în care roca este stabilă și favorabilă, excavarea poate avansa chiar și cu aproximativ trei metri pe zi.

Săparea tunelului se face în mai multe etape. Mai întâi este excavată partea superioară a galeriei, numită boltă. După fiecare avans sunt montate cadrele metalice și plasele de armare, peste care este aplicat betonul torcretat. Ulterior sunt excavate treptele laterale, numite banchete, iar în etapa finală este amenajată partea inferioară a tunelului, respectiv radierul.

„În jurul datei de 20 august va avea loc străpungerea primei galerii a Tunelului Mare, iar în septembrie este estimată străpungerea celei de-a doua”, a estimat, pentru Adevărul, unul dintre specialiștii în tuneluri de pe șantierul Autostrăzii Lugoj–Deva.

Cel mai mare tunel de autostradă, în șantier, din România

Tunelul T2 de pe Autostrada Lugoj–Deva este cel mai mare tunel rutier aflat în prezent în construcție în România. Galeria stângă are o lungime de 1.825 de metri, iar cea dreaptă ajunge la 1.985 de metri, fiecare având o secțiune excavată impresionantă, de aproape 180 de metri pătrați.

Cele două tuburi sunt unidirecționale și vor avea câte două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții. Pentru siguranța șoferilor, între galerii sunt prevăzute cinci legături de evacuare, amplasate la distanțe de aproximativ 350 de metri: patru destinate pietonilor și una care va permite și trecerea mașinilor de intervenție.

„În caz de incident, circulația se oprește automat pe ambele sensuri, iar persoanele din tubul afectat sunt evacuate prin galeriile de legătură în tubul neafectat, de unde pot ieși în siguranță din tunel”, arată memoriul tehnic.

Excavarea este realizată mecanizat, potrivit principiilor Noii Metode Austriece, care permite adaptarea consolidărilor în funcție de structura rocii și de datele obținute prin monitorizarea permanentă a lucrărilor.

„Metoda este adesea numită și «proiectare în timpul execuției» sau «metoda torcretării», deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, se arată în memoriul tehnic.

Tunelul va fi dotat, de asemenea, cu nișe pentru apeluri de urgență, instalații antiincendiu, echipamente electrice și spații pentru revizie și întreținere. În zonele cu un strat redus de rocă deasupra galeriilor este utilizată metoda „cut and cover”, prin care tunelul este construit într-o săpătură deschisă, protejată cu ziduri de sprijin din piloți, iar apoi este acoperit.

Lucrările la autostradă avansează și în alte zone

În perioada următoare este așteptată instalarea fabricii de asfalt, necesară pentru începerea lucrărilor de asfaltare pe sectorul Margina–Holdea. Constructorii au aplicat deja, dinspre Holdea spre Margina, stratul de amorsă peste fundația din balast stabilizat cu ciment, pregătind terenul pentru așternerea primelor straturi de asfalt.

Tot în această perioadă este echipată fabrica în care vor fi produse cele peste 400 de grinzi prefabricate necesare podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu. Fiecare grindă va avea o lungime de aproximativ 40 de metri și o greutate de circa 80 de tone. Structurile principale cuprind un pasaj de 213 metri la ieșirea din Tunelul Mare, un pasaj de 121 de metri între cele două tuneluri și viaductul de la Nemeșești, lung de 1.085 de metri.

Segmentul de autostradă Margina–Holdea are o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri și cuprinde construirea de la zero a 9,14 kilometri de autostradă și refacerea și integrarea în traseu a unui segment de aproximativ 4,5 kilometri realizat anterior, dar rămas închis circulației.

Lucrările au început în mai 2024, iar autorizația pentru tuneluri, pasaje și viaducte a fost emisă în august 2024. Deschiderea circulației pe tronson este estimată pentru prima parte a anului 2027. Odată finalizat, acesta va elimina ultima întrerupere a Autostrăzii A1 dintre Sibiu și frontiera de vest a României, de la Nădlac.