Banii diasporei vin acasă, românii nu: Un studiu arată că 70% exclud revenirea
Românii stabiliți în străinătate reprezintă un pilon financiar semnificativ pentru țară, investind masiv în economia locală, fie prin achiziții imobiliare, fie prin susținerea familiilor. Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare nu intenționează să revină acasă în viitorul apropiat. Această concluzie provine dintr-un studiu recent al Mkor, „Diaspora Sentiment 2026”, publicat marți, 28 iulie, care subliniază un paradox al legăturilor diasporei cu România.
Studiul „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de Mkor și dat publicității marți, 28 iulie, dezvăluie o tendință clară: șase din zece români rezidenți în străinătate au realizat investiții în România. Acestea includ, în principal, achiziții imobiliare sau sprijin financiar direct acordat membrilor familiei.
Contrar acestei implicări economice substanțiale, majoritatea covârșitoare a diasporei nu ia în considerare repatrierea în următoarele 12 luni. Mai exact, 61% dintre respondenți au declarat că au investit în țară, în timp ce 70% au exclus posibilitatea de a se întoarce în România în anul următor. Această discrepanță evidențiază o legătură financiară solidă cu țara de origine, fără însă o intenție imediată de relocare.
6 din 10 români stabiliți în străinătate au investit în România. FOTO: Inquam Photos/Alex Nicodim
Diferențe regionale și profiluri economice
Analiza detaliată a studiului indică diferențe notabile între principalele comunități românești din diaspora. De exemplu, românii stabiliți în Germania se disting prin cea mai ridicată rată de investiții în România, atingând 71%. Aceștia se remarcă și prin frecvența sprijinului financiar acordat familiilor, cu 44% dintre ei contribuind direct în acest mod.
Pe de altă parte, diaspora din Regatul Unit prezintă un profil economic mai robust. Aproape 29% dintre respondenți ocupă funcții de conducere sau desfășoară activități antreprenoriale. În plus, 62% dintre românii din Marea Britanie dețin studii superioare, iar 46% înregistrează venituri lunare de peste 3.000 de euro.
Autorii cercetării subliniază că fiecare comunitate are priorități financiare distincte. Astfel, în Italia, focusul este pe protejarea patrimoniului, în Germania pe predictibilitate, în Spania pe consumul nostalgic, în timp ce în Regatul Unit, interesul principal este maximizarea randamentului financiar.
Republica Moldova – un rezervor de capital uman
Raportul acordă o atenție deosebită românilor din Republica Moldova, considerați o resursă importantă de capital uman pentru România. Din totalul respondenților din această zonă, aproape 49% fac parte din Generația Z, având o vârstă medie de 31 de ani. Un procent de 38% dintre aceștia sunt inactivi profesional, o cifră cu 17 puncte procentuale peste media generală. Studiul sugerează că această categorie ar putea fi atrasă eficient prin intermediul unor conturi bancare accesibile transfrontalier și prin programe de internship dedicate.
Profil socio-profesional general și oportunități pentru România
La o scară mai largă, profilul socio-profesional al românilor din diaspora indică o stabilitate considerabilă. 44% dintre aceștia sunt angajați, iar 23% ocupă poziții de manageri sau antreprenori. Această structură, potrivit autorilor studiului, creează oportunități semnificative pentru companiile și instituțiile din România.
„Structura atipică generează oportunităţi clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor şi instituţiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluţie pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship şi pachete de relocare studenţească. Concomitent, instituţiile financiare româneşti pot capta audienţa prin instrumente de integrare specifice. Facilităţi precum conturi bancare peste graniţă cu zero comisioane şi pachete de economisire devin esenţiale pentru a fideliza aceşti consumatori şi a transforma potenţialul demografic într-un motor de creştere economică.”
se arată în concluziile raportului Mkor.
Metodologie
Studiul „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 2.000 de respondenți. Aceștia au vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, cu o distribuție echilibrată pe gen (50% femei și 50% bărbați) și locuiesc în afara României pentru cel puțin șapte luni pe an.
Explorează subiectele:
