Un raport secret al Securității din '89 legat de lipsurile alimentare în comunism: Nu se găsesc conserve de carne, compoturi. Ouăle puse la vânzare, doar 30% din necesarul populației
Un document secret al Securității, datând din 26 mai 1989 și publicat recent de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dezvăluie amploarea crizei alimentare și a tensiunilor sociale în ultimele luni ale regimului comunist. Nota subliniază lipsurile severe de produse esențiale în județul Bihor și avertizează asupra „nemulțumirilor în rândul populației și a unor stări de spirit negative” cauzate de aceste deficiențe de aprovizionare.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a adus la lumină, marți, o notă secretă din 26 mai 1989 a fostei Securități, care radiografiază cu precizie criza profundă a aprovizionării cu alimente în anii finali ai comunismului românesc. Documentul, obținut de MEDIAFAX , detaliază o serie de carențe majore în distribuția de lapte, carne, ulei, zahăr, ouă și conserve în județul Bihor. Autorii raportului atrăgeau atenția că aceste neajunsuri alimentare alimentau „nemulțumiri în rândul populației și unele stări de spirit negative”. Situația aprovizionării era, conform documentului, considerată critică în multiple sectoare alimentare la nivelul județului Bihor.
Laptele, sub 40% din ținta planificată
Conform raportului din mai 1989, producția de materie primă pentru lapte și produse lactate atingea un nivel de doar 38% din sarcina planificată pentru județul Bihor. Pe lângă deficitul de bază, Securitatea semnala și absența produselor complementare, precum băuturile răcoritoare pe bază de zer și zară, batoanele din miere artificială, brânza de vaci cu adaosuri sau laptele praf cu must de malț. Această lipsă era justificată de absența zahărului și a altor materii prime esențiale. De asemenea, nota menționa că lipsa unor produse fundamentale, printre care brânza telemea, brânza de burduf, smântâna, cașcavalul și brânza de vaci, era acută, iar laptele distribuit "nu acoperă în toate cazurile necesarul".
Carne slabă și înlocuitori neobișnuiți în preparate
Oferta de preparate din carne era descrisă ca fiind extrem de restrânsă și de o calitate necorespunzătoare. Raportul sublinia o gamă sortimentală limitată, distribuită inegal cantitativ, dominată de produse cu rentabilitate ridicată, precum salamul de porc „Mistreț”, cârnații „Ignat”, slănina afumată, cremvurștii și oasele garf. Mai grav, Securitatea documenta că materia primă utilizată în fabricarea acestor preparate provenea în proporție de 60-70% din "tăieri din necesități" și, în plus, între 25-50% era carne cu o valoare nutritivă redusă. În mod revelator, nota amintea că, în unele situații, "unele legume deficitare folosite în preparatele culinare preambalate au fost înlocuite cu oase".
Deficite acute de ulei și zahăr; ouăle, doar 30% din necesar
Situația era la fel de precară și în cazul altor produse de bază. Întreprinderea de Ulei Oradea nu reușea să respecte cotele de distribuție: până la 24 mai 1989, din cele 208 tone destinate ICRA Bihor, fuseseră livrate doar 125 de tone, iar unele zone nu primiseră nicio cantitate. Mai mult, raportul avertiza că rafinăria urma să intre în reparații în luna iunie, "nu mai dispune de ulei în stoc". În ceea ce privește zahărul, Întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr Oradea era pe cale să epuizeze "stocul de zahăr pentru fondul pieței", rămânând disponibilă doar rezerva de stat, estimată la 7.000 de tone. Lipsa ouălor era, de asemenea, o problemă majoră. Potrivit documentului Securității din mai 1989, "cantitățile de ouă puse în vânzare prin rețeaua comercială a ICS «Alimentara» și ICSLF reprezintă aproximativ 30% din necesarul populației."
Lipsuri generalizate și în mediul rural
Penuria nu ocolea nici mediul rural. Nota secretă indica întârzieri considerabile în distribuirea făinii de grâu și a mălaiului, cote diminuate de ulei și cantități insuficiente de drojdie. În plus, depozitele și rețeaua comercială erau complet lipsite de "conserve de legume, de fructe sau mixte". Un aspect notabil, reflectând disfuncționalitățile economiei centralizate, era trimiterea către sate a unor produse nesolicitate "datorită prețului ridicat", ca în cazul țigărilor „Golf”, care rămâneau nevândute. Toate aceste carențe, conchidea raportul Securității, generau un sentiment profund de insatisfacție: „Aceste neajunsuri au creat nemulțumiri în rândul populației și unele stări de spirit negative.”
Explorează subiectele:
