Val de căldură extremă în estul Europei: temperaturi de peste 40°C, incendii și provocări pentru infrastructură și energie
Un val intens de căldură, după ce a traversat vestul Europei, s-a extins acum către regiunile centrale și estice ale continentului. Această deplasare a forțat autoritățile din numeroase țări să emită avertizări de temperaturi extreme și să sfătuiască cetățenii să evite expunerea la soare și deplasările în orele de vârf, când căldura atinge cote maxime.
Țări precum Ungaria, România, Serbia și Polonia au raportat temperaturi ce au depășit constant pragul de 40°C. Budapesta a înregistrat peste 40°C, iar Bucureștiul și Belgradul au atins luni valori de peste 38°C. Slovacia a marcat un nou record național, cu 40,5°C, depășind maximul din 2007.
Alertă de cod roșu în multiple națiuni
Ungaria, Polonia, România, Serbia, Croația, Slovacia și Bosnia și Herțegovina se numără printre statele care au emis cod roșu de caniculă. Recomandările esențiale includ evitarea expunerii la soare, hidratarea constantă și petrecerea timpului în locuri răcoroase.
În Ungaria, peste 2.000 de centre dotate cu aer condiționat au fost deschise pentru public, iar premierul Péter Magyar a solicitat sprijin și protecție pentru categoriile vulnerabile. De asemenea, centrala nucleară Paks a obținut o derogare temporară referitoare la temperatura apei de răcire, pentru a menține producția de energie.
Germania: Infrastructura, sub asaltul căldurii
Germania a raportat o temperatură istorică de 41,7°C în Brandenburg, având un impact sever asupra infrastructurii. Autostrăzi precum A1, A9 și A10 au suferit deteriorări din cauza dilatării excesive a betonului, fenomen denumit "blow up", specific segmentelor vechi.
La Leipzig, traficul tramvaielor a fost perturbat de asfaltul topit, care a afectat șinele. În paralel, numeroase întârzieri și anulări de trenuri au fost înregistrate în diverse orașe, din cauza sistemelor de climatizare defecte.
Incendii și fenomene meteo extreme în sudul Europei
Croația a declarat cod roșu pentru Zagreb, Split și Dubrovnik, zone de mare interes turistic. Pe insula Vis, zeci de pompieri și aeronave se luptă cu un incendiu de vegetație care devastează pădurile de pini.
Între timp, regiunea italiană Alto Adige a fost lovită de furtuni puternice, inundații rapide și alunecări de teren, ca urmare a unor precipitații ce au depășit 50 mm într-o singură oră în anumite localități.
Impactul căldurii asupra energiei nucleare din Franța
Temperaturile crescute au dus la o scădere a producției de energie electrică în centralele nucleare franceze. Apa râurilor, esențială pentru răcirea reactoarelor, a depășit limitele ecologice acceptate.
Compania Electricité de France (EDF) a fost nevoită să reducă puterea mai multor reactoare, rezultând cea mai mică producție nucleară din ultimele nouă luni.
Această scădere a producției a dus la o creștere semnificativă a prețurilor la energia electrică, cu contractele futures pentru luna iulie majorându-se cu până la 27%, atingând 81 euro/MWh, un record anual. Autoritățile franceze anticipează că până la șase centrale nucleare, cu o capacitate totală de aproximativ 18 GW, ar putea fi afectate în cazul persistenței căldurii.
Pentru a contracara deficitul, Franța și-a intensificat producția de energie pe bază de gaze naturale și a limitat exporturile de electricitate către națiunile vecine.
Europa de Est: Rețelele energetice, sub asediu
În Ucraina, temperaturile de până la 38°C adaugă o presiune imensă asupra rețelei electrice, care este deja slăbită de atacurile constante asupra infrastructurii energetice. Operatorii de rețea au fost nevoiți să recurgă la întreruperi temporare de curent în diverse regiuni, pentru a preveni supraîncărcarea sistemului.
Compania energetică Yasno a emis un avertisment, indicând că echipamentele operează la capacitate maximă și în condiții extrem de solicitante, după peste patru ani de conflict armat și multiple daune asupra infrastructurii.
Franța evaluează adaptarea programului de lucru
Guvernul francez examinează opțiunile de adaptare a programului de lucru în contextul temperaturilor extreme.
O variantă studiată este modelul spaniol de "zi intensivă", unde activitatea începe devreme dimineața și se încheie în jurul orei 15:00, evitând astfel orele de vârf ale căldurii. Guvernul francez recunoaște că astfel de valuri de căldură vor deveni tot mai comune, impunând o adaptare a structurii activităților economice.
Bilanț tragic al victimelor caniculei
Organizația Mondială a Sănătății estimează că valul de căldură, debutat pe 21 iunie, a contribuit la peste 1.300 de decese suplimentare la nivel european. Franța a înregistrat peste 1.000 de decese legate de temperaturile extreme, iar Spania mai mult de 800.
Alte incidente tragice includ decesul a doi cicliști în Polonia, după un maraton desfășurat pe caniculă, descoperirea a doi copii decedați într-un autoturism parcat în Cipru și cel puțin 13 decese prin înec raportate de poliția din Germania pe durata weekendului călduros.
Vulnerabilitatea Europei Centrale și de Est
Experții subliniază vulnerabilitatea accentuată a statelor din Europa Centrală și de Est la efectele valurilor de căldură, cauzată de infrastructura urbană specifică și de rata scăzută de utilizare a sistemelor de aer condiționat.
Multe cartiere, edificate în perioada socialistă, sunt formate predominant din blocuri de beton prefabricat. Acestea, deși eficiente în reținerea căldurii pe timpul iernii, devin adevărate capcane termice vara, acumulând căldură și oferind o ventilație deficitară.
Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, prevalența aparatelor de aer condiționat în aceste regiuni este mult sub media europeană, ceea ce exacerbează impactul caniculei asupra sănătății publice și calității vieții.
Explorează subiectele:
