Veto repetat al Ungariei împotriva Ucrainei: de ce riscă și Moldova să fie blocată la UE
Parcursul european al Republicii Moldova riscă să fie încetinit din cauza unui nou blocaj impus de Budapesta împotriva Ucrainei. Pentru a doua oară într-o singură săptămână, Ungaria s-a opus avansării Kievului în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o decizie cu efect de domino asupra Chișinăului, întrucât cele două state candidate sunt tratate la pachet în procesul de extindere.
Ungaria blochează din nou negocierile de aderare ale Ucrainei la UE. Foto: AFP
Cel mai recent refuz al Ungariei a fost formulat pe 27 octombrie, la Bruxelles, în timpul unei ședințe a grupului de lucru pentru extindere din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Prin acest vot, Budapesta a oprit validarea evaluărilor necesare pentru deschiderea ultimelor două clustere de negociere ale Ucrainei. Potrivit publicației Euromaidan Press , măsura vine la doar câteva zile după un blocaj identic înregistrat pe 20 octombrie, ale cărui motive oficiale nu au fost făcute publice.
Deși executivul condus de Péter Magyar s-a angajat să readucă Ungaria mai aproape de instituțiile comunitare, abordarea față de integrarea europeană a Kievului rămâne neschimbată. Un diplomat european a sintetizat situația declarând că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”.
De altfel, Irlanda — țara care asigură în prezent președinția rotativă a Consiliului UE — a repus dosarul pe agenda de lucru deși cunoștea dinainte opoziția maghiară. Conform aprecierilor unui alt diplomat, reluarea votului nu a avut ca scop obținerea unui acord real, ci mai degrabă amplificarea presiunii politice asupra autorităților de la Budapesta.
Miza acestui blocaj vizează sectoare esențiale din legislația și politicile blocului comunitar. Mai exact, Clusterul 4 reglementează energia, transporturile, rețelele transeuropene, protecția mediului și schimbările climatice, în timp ce Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, normele bugetare și politica regională.
Pentru Ucraina, respectarea calendarului este critică, în condițiile în care Lituania urmează să preia președinția rotativă a Consiliului UE în luna ianuarie, iar Kievul își dorește să treacă la etapele următoare ale aderării până la acel moment. Președintele Volodimir Zelenski a subliniat recent această urgență: „Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”.
Această declarație a venit la zece zile după ce liderul de la Kiev a avut, pe 16 octombrie, la Bruxelles, prima sa întrevedere bilaterală cu Péter Magyar. Conform biroului prezidențial ucrainean, cei doi au discutat atunci tocmai despre perspectiva deblocării ultimelor două clustere înainte de finalul anului. Totodată, Zelenski i-a mulțumit oficialului maghiar pentru progresele înregistrate pe 13 octombrie, când Uniunea Europeană a reușit să deschidă clusterele 2 și 3.
Acel pas înainte a fost posibil doar după ce Parlamentul ucrainean a votat o lege referitoare la educația în limbile minorităților, răspunzând astfel uneia dintre solicitările Budapestei. Guvernul condus de Péter Magyar condiționează însă susținerea parcursului european al Ucrainei de îndeplinirea unei liste totale de 11 cerințe care vizează drepturile minorității maghiare din țara vecină.
Toată această dispută diplomatică are însă efecte colaterale directe asupra Republicii Moldova, care a avansat în tandem cu Ucraina în procesul de aderare. Săptămâna trecută, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită la Budapesta, unde a purtat discuții cu Péter Magyar exact pe tema deschiderii ultimelor două clustere de negociere pentru țara sa.
Deși Ungaria a propus încă din luna iulie ca Republica Moldova să fie decuplată de Ucraina și să își continue drumul european separat, statele membre ale Uniunii Europene nu au susținut până în prezent o astfel de divizare a procesului de extindere.
Explorează subiectele:
