Vladimir Putin condiționează pacea din Ucraina de retragerea NATO pe aliniamentul din 1997
Kremlinul intenționează să folosească viitoarele negocieri de pace privind Ucraina pentru a forța o redesenare completă a arhitecturii de securitate europene. Potrivit informațiilor obținute de publicația britanică The Telegraph, președintele rus Vladimir Putin vrea să ceară revenirea Alianței Nord-Atlantice la granițele din anul 1997, o mutare care ar lăsa fără apărare militară aliată mai multe state de pe flancul estic.
Președintele rus Vladimir Putin Foto: FOTO:AFP
Miza discuțiilor de pace depășește astfel condițiile unui simplu armistițiu în Ucraina, vizând direct prezența militară occidentală într-o regiune în care amenințările rusești au schimbat deja radical calculele de securitate. Dacă pretențiile Moscovei ar fi acceptate, efectivele NATO din Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda ar fi grav afectate, în condițiile în care aceste state depind de garanțiile și cooperarea Alianței pentru a contracara pericolele venite dinspre est.
Surse diplomatice citate de jurnaliștii britanici explică faptul că Moscova insistă în mod calculat asupra atragerii liderilor europeni în discuțiile trilaterale purtate între SUA, Ucraina și Rusia. Scopul real al lui Vladimir Putin este de a extinde agenda negocierilor pentru a include „contextul mai larg al aranjamentelor de securitate din Europa de după război”, temă care ar putea fi pusă pe tapet chiar la următoarea rundă de întâlniri ale delegațiilor, programată la Abu Dhabi. Pentru Kremlin, extinderea Alianței de după anul 1997 rămâne „cauza profundă a războiului”, un subiect pe care dorește să îl readucă în prim-plan.
Această strategie a fost prefigurată și de declarațiile consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov. Acesta a susținut că absența unui acord semnat până în prezent se datorează incapacității Statelor Unite de a pune suficientă presiune pe Kiev, motiv pentru care implicarea Europei în negocieri devine necesară. Ușakov a avansat chiar ideea unei „forțe de menținere a păcii” compuse din trupe europene, care să garanteze aplicarea unei eventuale înțelegeri.
Reacția fermă a NATO și contextul revenirii la masa negocierilor
Analiștii publicației The Telegraph pun revenirea liderului de la Kremlin la masa tratativelor pe seama deciziei președintelui american Donald Trump de a relaxa o parte din sancțiunile aplicate Moscovei. Concret, Washingtonul a permis comercializarea motorinei rusești pe piețele globale și a dat undă verde curselor efectuate de așa-numita flotă din umbră a Rusiei.
Cu toate acestea, poziția Occidentului față de pretențiile teritoriale și de securitate ale Moscovei rămâne neschimbată. Diplomați care au vorbit sub protecția anonimatului au dat asigurări că statele europene își mențin aceeași fermitate ca în februarie 2022, respingând integral solicitările rusești. La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins cerințele lui Putin. Deși Alianța s-a arătat deschisă să poarte discuții pe marginea „preocupărilor” exprimate de Kremlin, oficialul a exclus categoric „retragerea trupelor și a armelor nucleare din fostele republici sovietice”.
Pe de altă parte, retorica oficială a Moscovei privind teritoriile ucrainene rămâne inflexibilă. Într-un scurt interviu acordat jurnalistului rus Zarubin, apărut după întâlnirile din 20–21 octombrie de la Oslo și Sankt Petersburg, Vladimir Putin a reiterat că Donbasul și celelalte regiuni ocupate aparțin Rusiei, subliniind că ostilitățile vor înceta doar în momentul în care Moscova își va atinge toate obiectivele. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a menționat că în cadrul discuțiilor s-a abordat subiectul unor garanții de securitate pentru Ucraina echivalente cu articolul 5 din Tratatul NATO, fără a oferi însă detalii suplimentare.
Culisele negocierilor secrete din 2022 și 2023
Actualele blocaje diplomatice contrastează cu informațiile privind tentativele anterioare de oprire a conflictului. Publicația Financial Times a dezvăluit că un acord de pace a fost foarte aproape de a fi parafat în primele luni ale invaziei din 2022, moment în care Vladimir Putin ar fi acceptat chiar să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei.
Existența unui proiect de acord similar, negociat însă informal la începutul anului 2023, a fost confirmată și detaliată de deputatul ucrainean Oleksii Honcearenko. Deși informațiile sale nu au putut fi verificate din surse independente, iar oficialii de la Kiev au refuzat să comenteze atât relatările Financial Times, cât și declarațiile parlamentarului, Honcearenko susține că discuțiile au fost intermediate de producătorul ucrainean de film și televiziune Oleksandr Rodnianski. Acesta din urmă, având conexiuni cu președintele Volodimir Zelenski și cu șeful administrației prezidențiale, Andrii Iermak, ar fi purtat tratative informale cu reprezentanți americani și ruși, în care un rol central l-ar fi jucat și oligarhul rus Roman Abramovici.
Conform deputatului ucrainean, planul din 2023, care nu a mai fost niciodată implementat, se baza pe șase piloni principali:
- Retragerea forțelor ruse din majoritatea zonelor ocupate în cele patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a declarat anexate după declanșarea invaziei pe scară largă.
- Trasarea unei noi linii de demarcație, care să urmeze cu aproximație pozițiile deținute la data de 24 februarie 2022.
- Acceptarea de către Kiev a controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.
- Crearea unui coridor terestru spre Crimeea, destinat traficului rutier și feroviar.
- Asumarea de către statele NATO care sprijină militar Ucraina a rolului de garanți ai încetării focului.
- Demararea unor negocieri bilaterale între SUA și Rusia pe tema garanțiilor de securitate cerute de Kremlin.
Miza strategică a orașelor Melitopol și Tokmak
Detaliile prezentate de Oleksii Honcearenko arată că Moscova ar fi fost pregătită, în 2023, să facă concesii importante. Printre acestea se număra renunțarea la controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, dar și acceptul ca activele rusești înghețate în străinătate, în valoare de circa 300 de miliarde de dolari, să fie direcționate către reconstrucția întregii Ucraine, inclusiv a zonelor aflate sub ocupație. Mai mult, Kievul nu ar fi fost obligat să recunoască oficial suveranitatea Rusiei asupra Crimeei, ci doar să ia act de controlul de facto al Moscovei și să adopte o lege prin care să interzică recucerirea peninsulei pe cale militară.
În schimbul acestor concesii, principala preocupare a Kremlinului viza securizarea legăturii terestre cu peninsula din Marea Neagră, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei. Din acest motiv, Rusia s-ar fi arătat dispusă să cedeze controlul asupra orașului Melitopol, dar a insistat să păstreze localitatea Tokmak.
„Coridorul terestru către Crimeea, autostrada și calea ferată, ar fi trebuit construite pe cheltuiala Rusiei. Cea mai dificilă problemă era modul în care urma să fie protejat”, a explicat Honcearenko, adăugând că „rușii se temeau că am putea întrerupe coridorul prin bombardamente de artilerie”.
Explorează subiectele:
