Vulnerabilitatea României în fața războiului hibrid rusesc: Detalii dintr-un raport SUA
De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, oficialii americani și europeni au avertizat în mod repetat că Moscova desfășoară o campanie amplă de activități ostile în Europa, cunoscută sub numele de război hibrid. Serviciile de informații externe rusești au demonstrat o flexibilitate notabilă în adaptarea atacurilor la răspunsurile europene, inclusiv sancțiuni, expulzarea ofițerilor de informații, intensificarea operațiunilor militare și creșterea nivelului de supraveghere, așa cum reiese dintr-un document prezentat în Congresul SUA.
România este o țintă a războiului hibrid dus de Rusia FOTO Shutterstock
Operațiunile rusești devin din ce în ce mai agresive, asumând riscuri sporite de a fi descoperite. Potrivit oficialilor europeni, tacticile de război hibrid sunt folosite de Rusia pentru a slăbi sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza un răspuns unitar al Europei la acțiunile Moscovei. Raportul Serviciului de Cercetare al Congresului american, disponibil aici , detaliază aceste aspecte.
România, în vizorul operațiunilor hibride rusești
Oficialii europeni și analiștii de politică externă au identificat activități de război hibrid rusesc care au vizat numeroase țări europene. Printre cele mai afectate se numără Polonia, cele trei state baltice – Lituania, Letonia și Estonia –, alături de România și Bulgaria.
Aceste șase națiuni se află pe flancul estic al NATO, la Marea Baltică sau la Marea Neagră, zone considerate strategice atât de Alianța Nord-Atlantică, cât și de Rusia. Ele au oferit sprijin militar și de altă natură Ucrainei și au acordat o prioritate ridicată eforturilor de descurajare a unei posibile agresiuni ruse împotriva teritoriului NATO.
Toate cele șase țări se află pe flancul estic al NATO, de-a lungul Mării Baltice sau al Mării Negre, două regiuni pe care atât NATO, cât și Rusia le consideră importante din punct de vedere strategic. Cele șase state au oferit Ucrainei sprijin militar și de altă natură și au acordat prioritate eforturilor de descurajare a unei eventuale agresiuni ruse împotriva teritoriului NATO.
Proximitatea geografică a acestor țări față de Rusia sau față de aliatul acesteia, Belarus, le expune în mod sporit la tactici transfrontaliere, cum ar fi utilizarea migrației ca instrument și încălcările spațiului aerian, precum și la efectele directe și indirecte ale războiului din Ucraina.
În cazul României și Bulgariei, ambele state membre NATO și ale Uniunii Europene cu ieșire la Marea Neagră, amenințările hibride rusești s-au intensificat începând cu anul 2022. Această expunere poate avea consecințe semnificative asupra stabilității interne, a infrastructurii critice și a securității naționale, afectând inclusiv dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte oportunități comerciale strategice.
Incidente concrete: drone, sabotaje și atacuri cibernetice
Printre exemplele de amenințări hibride atribuite Rusiei se numără bruiajul GPS și încălcările spațiului aerian. Un bilanț al Ministerului Apărării, prezentat la sfârșitul lunii iulie, indica peste 100 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România de la începutul conflictului. Dintre acestea, 33 de cazuri au implicat pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național, iar în aproximativ 50 de situații au fost identificate fragmente de drone sau drone pe teritoriul României.
Infografic generat cu AI pe baza datelor MApN
Un incident major a avut loc în luna mai, când o dronă rusească GERAN-2 s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați, rănind două persoane. De asemenea, în iulie 2026, avioane de luptă F-16 românești au doborât drone care intraseră în spațiul aerian al României, cel puțin una dintre acestea fiind evaluată ca având origine rusească. În urma acestor evenimente, autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei și au expulzat un diplomat rus.
O dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați FOTO Facebook
Amenințările nu se limitează la incidente cu drone. România și Bulgaria s-au confruntat, de asemenea, cu atacuri de tip DDoS și alte atacuri cibernetice perturbatoare, atribuite de autorități și experți unor grupări de hackeri pro-ruse. Acestea au vizat sisteme asociate alegerilor, alte sisteme guvernamentale și infrastructura critică.
Într-un incident anterior din 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat dejucarea unei operațiuni de sabotaj care viza infrastructura critică, suspectul fiind legat de "o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse". Un dosar penal în desfășurare implică doi cetățeni ucraineni, suspectați că au fost recrutați și coordonați de serviciile de informații ruse, fiind acuzați de tentativă de sabotaj la sediul fizic al companiei ucrainene de curierat Nova Post din București. Procurorii au conectat acest caz la un complot mai amplu, cu obiective inclusiv în Polonia.
Ingerințe politice și manipularea opiniei publice
Un studiu din 2024 a concluzionat că România este "o țintă principală pentru campaniile rusești de război politic". Rusia urmărește să "creeze un climat de incertitudine și anxietate" în societatea românească, să "fragmenteze coeziunea societății românești", să "erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE" și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina.
Autoritățile române și alți observatori au acuzat Rusia de încercări de amestec în alegerile din România prin dezinformare, manipularea rețelelor sociale și atacuri cibernetice.
În octombrie 2025, președintele Nicușor Dan a prezentat la Copenhaga, liderilor Uniunii Europene, un document de 25 de pagini cu dovezi privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România, desfășurate cu un an înainte.
România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății.
Documentul sublinia că un instrument specific al războiului hibrid implică cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora sunt diseminate narativele Federației Ruse. În anul 2024, în România s-a observat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist.
Explorează subiectele:
