„Waterloo-ul” lui Putin? Prăbușirea unui Su-57 lângă Moscova, un semn al declinului rusesc

Problemele se adună pentru președintele rus Vladimir Putin/FOTO:Arhiva

Incapacitatea Kremlinului de a asigura siguranța celei mai noi generații de avioane de vânătoare, inclusiv în proximitatea capitalei, este percepută ca o umilință profundă pentru conducerea rusă. Colonelul Hamish de Bretton-Gordon, într-un comentariu pentru The Telegraph, sugerează că această vulnerabilitate ar putea semnala o apropiere de "Waterloo-ul" lui Vladimir Putin.

Circumstanțele accidentului Su-57, un aparat rar și valoros al aviației rusești de generația a cincea, au provocat neliniște în rândul elitei militare ruse. Întrebarea dacă Kremlinul mai poate garanta securitatea propriei capitale și a aeronavelor sale avansate devine crucială, iar prăbușirea acestui avion ar putea reprezenta un moment de cotitură.

Chiar și unii bloggeri militari ruși, cunoscuți pentru loialitatea lor față de regim, au sugerat că avionul ar fi putut fi doborât accidental de propriile sisteme de apărare antiaeriană rusești – posibil chiar de cele desfășurate special pentru protejarea zonei Moscovei și a conducerii de la Kremlin.

Mai mult, Kievul a lansat acuzații grave, prin Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), potrivit cărora ar fi reușit să penetreze rețeaua integrată de apărare antiaeriană a Rusiei, doborând Su-57 cu o rachetă sol-aer rusească. Dacă aceste informații se confirmă, ar reprezenta una dintre cele mai îndrăznețe și eficiente operațiuni de intelligence de la începutul conflictului.

Aproape simultan cu acest eveniment, un petrolier iranian, suspectat că transporta muniție rusească către Teheran, s-a scufundat în Marea Caspică. Această încărcătură era destinată, se pare, operațiunilor iraniene împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu. Colonelul de Bretton-Gordon subliniază că, indiferent de confirmarea fiecărui detaliu, aceste două incidente, luate împreună, ar putea marca un punct de cotitură decisiv în război.

Paralela cu Napoleon

Pentru a ilustra importanța superioarității informaționale, autorul aduce în discuție exemplul maiorului George Scovell, ofițer britanic din timpul Războiului Peninsular. Scovell, un lingvist și matematician talentat, a reușit să descifreze "Marele Cifru" al lui Napoleon. Munca sa, considerată un precursor al eforturilor de la Bletchley Park din Al Doilea Război Mondial, i-a permis comandantului suprem al forțelor britanice și aliate, Wellington, să intercepteze numeroase ordine operaționale ale lui Napoleon înainte ca acestea să ajungă la comandanții francezi. Acest avantaj informațional s-a dovedit esențial în Peninsula Iberică și a contribuit, în cele din urmă, la înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, în 1815.

De-a lungul istoriei militare, superioritatea în informații a fost adesea mai crucială decât superioritatea în puterea de foc. Ucraina pare să fi înțeles profund această lecție, conform lui de Bretton-Gordon. Operațiunea secretă "Pânza de Păianjen" ("Spiderweb"), prin care SBU a reușit să distrugă mai multe aeronave strategice ale lui Putin adânc în teritoriul rusesc, a demonstrat fără echivoc capacitatea Kievului de a executa misiuni complexe pe sol rusesc.

Dacă informațiile despre doborârea Su-57 se confirmă, aceasta ar indica nu doar o penetrare a comunicațiilor rusești de către SBU, ci și o pătrundere directă în arhitectura apărării antiaeriene a lui Putin. Obsesia liderului rus pentru siguranța personală și supraviețuire a dus la crearea unor straturi multiple de protecție în jurul Kremlinului, dar aceste straturi ar putea, paradoxal, să mascheze propriile vulnerabilități.

Un avion care a promis mai mult decât a oferit

În ceea ce privește Su-57, acest aparat a generat întotdeauna așteptări mai mari decât rezultatele livrate. La fel ca multe programe de armament de prestigiu, a fost afectat de întârzieri cronice și de costuri exorbitante, apropiindu-se de 100 de milioane de dolari per avion. Doar un număr redus de exemplare sunt operaționale, iar aeronava este considerată semnificativ inferioară echivalentelor "stealth" (invizibile pe radar) americane sau chinezești.

Kremlinul încă dispune de o forță militară considerabilă, însă această cantitate compensează tot mai greu o calitate în scădere. În domenii-cheie, precum radarele de bord, avantajul numeric nu mai există, tehnologia rusă rămânând în urma celei occidentale. Principalul avantaj militar al Moscovei rămâne disponibilitatea de a suporta pierderi umane uriașe, estimate acum la peste 1,5 milioane de morți și răniți.

Dacă Ucraina a fost implicată și în sabotarea livrărilor de armament rusesc către Iran, consecințele strategice depășesc cu mult granițele Europei.

Zelenski, la Washington, cu argumente tot mai puternice

În viziunea colonelului de Bretton-Gordon, președintele ucrainean Volodimir Zelenski înțelege "arta operațională": capacitatea de a lovi nu neapărat acolo unde adversarul este cel mai slab, ci acolo unde se întâlnesc consecințele politice, militare și strategice. Fiecare operațiune reușită pare să urmărească nu doar erodarea capacității de luptă a Rusiei, ci și expunerea incompetenței Kremlinului de a-și proteja propriile active strategice, consolidând în același timp alianța occidentală.

Când Zelenski ajunge la Washington, argumentele sale sunt din ce în ce mai convingătoare. Dacă Rusia continuă să furnizeze armament și materiale care ar putea amenința militari americani în Orientul Mijlociu, în timp ce își pierde controlul asupra propriului spațiu aerian deasupra Moscovei, președintelui Donald Trump îi va fi din ce în ce mai dificil să se opună acordării sprijinului necesar Ucrainei pentru a-și duce la bun sfârșit eforturile.

"Waterloo-ul" lui Putin ar putea fi chiar la Moscova

Istoria demonstrează, subliniază de Bretton-Gordon, că marile imperii se prăbușesc rar doar din cauza înfrângerilor pe câmpuri de luptă îndepărtate. De obicei, ele se destramă atunci când încrederea se erodează chiar în centrul puterii.

Soarta lui Napoleon a fost pecetluită la Waterloo. Iar "Waterloo-ul" lui Putin s-ar putea afla nu în stepele din estul Ucrainei, ci mult mai aproape de casă – chiar la Moscova. Dacă Kremlinul nu mai poate garanta siguranța propriei capitale și nu-și poate proteja cele mai avansate aeronave de la distrugere în propriul spațiu aerian, atunci aura de invincibilitate care a susținut regimul lui Putin timp de un sfert de secol începe să se fisureze.

Campaniile militare ating adesea un punct de cotitură cu mult înainte de bătălia finală, iar evenimentele recente sugerează că ne-am putea apropia de un astfel de moment, conchide autorul. Dacă hotărârea Washingtonului se va întări, iar serviciile de informații ucrainene vor continua să devanseze Kremlinul, chiar și cei mai optimiști comentatori militari ruși ar putea ajunge curând la concluzia că așa-numita "operațiune militară specială" intră în ultimul său capitol.

Istoria ne învață, de asemenea, că liderii autoritari rareori se bucură de o pensionare liniștită. Dacă acesta este într-adevăr "Waterloo-ul" lui Putin, este mult mai probabil ca el să părăsească Kremlinul în circumstanțe excepționale decât pur și simplu pe ușa din față.

Finanțele Kremlinului, sub presiune

Anterior, de Bretton-Gordon a avertizat că finanțele lui Putin se epuizează rapid, iar veniturile din vânzarea petrolului – "aurul negru" care alimentează mașina sa de război – scad accelerat. "Controlul de fier" al Kremlinului ar putea, în curând, să cedeze.

Expertul militar face o paralelă cu anul 1934, când Serghei Kirov, un oficial sovietic și revoluționar bolșevic, a fost asasinat. Stalin a folosit asasinarea lui Kirov ca pretext pentru a declanșa procesele de la Moscova și Marea Teroare, acuzându-i pe Grigori Zinoviev, Lev Kamenev și alții de implicare într-o presupusă conspirație menită să submineze Uniunea Sovietică.

Michael Kimmage, istoric al Războiului Rece și expert în relațiile SUA-Rusia, a remarcat că Putin a pierdut ceva mai grav decât războiul în sine: prin agresiunea împotriva Ucrainei, el a pierdut Occidentul și poziția Rusiei în Europa.