Manipularea prețului petrolului și sferele de influență ale lumii
Văzute până de curând mai degrabă drept teorii ale conspirației, aranjamentele marilor puteri pentru modificarea zonelor de influență sunt acum recunoscute ca reale de surse cât se poate de oficiale.
În conflictele geostrategice actuale se folosește un arsenal vast de arme neconvenționale. Unul dintre protagoniști, Arabia Saudită, interesată de schimbarea regimului din Siria, a prăbușit prețul petrolului cu scopul de a-l șantaja pe Vladimir Putin să renunțe la sprijinul acordat președintelui Assad. Prin recul, SUA profită de această manevră pentru a obține o poziție mai bună în negocierile pentru retragerea Rusiei din Ucraina.
Rusia, sub asediu
Oficialii saudiți și ruși au avut numeroase discuții în ultimele luni, dar nu s-a ajuns deocamdată la un rezultat concret, conform unor surse diplomatice americane și saudite. Dacă nu se poate încă spune cum au făcut oficialii saudiți legătura între manipularea prețului petrolului și problema schimbării puterii deținute de șiiți în Siria, e o certitudine, în schimb, faptul că prețul petrolului poate fi folosit ca o pârghie pentru a influența deciziile lui Putin, a declarat pentru New York Times un diplomat saudit, sub protecția anonimatului.
Însă, cel puțin până-n prezent, Putin a demonstrat că preferă să reziste sancțiunilor economice, decât să cedeze la presiunile exercitate de cei care se opun politicilor sale de extindere a influenței Moscovei. Oficialii saudiți au afirmat în nenumărate rânduri că nu intervin pe piața petrolului și că lasă ca cererea și oferta să dicteze prețul, dar e evident pentru toată lumea că, în cazul Rusiei, prăbușirea prețului la materiile prime energetice este o sancțiune al cărei preț îl plătește din plin.
Siria a fost, de altfel, unul dintre subiectele principale purtate de delegația saudită ce a vizitat Moscova în noiembrie anul trecut. Nu este clar, însă, dacă și cum moartea regelui Abdullah a schimbat concluziile acestor discuții purtate cu mare discreție.
Rusia este principalul sprijin al președintelului sirian, pe care îl înarmează și îl ajută să-și susțină armata pentru a lupta împotriva grupărilor rebele din țară, inclusiv a Statului Islamic.
De cealaltă parte, Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrol din lume și conducătoarea formală a organizației țărilor exportatoare de țiței, OPEC. Este principalul aliat al SUA în Orientul Mijlociu și cea mai puternică țară musulmană sunită. Decizia din toamna trecută de a nu-și reduce producția a condus la prăbușirea burselor internaționale și implicit la înmulțirea teoriilor privind intențiile reale ale familiei regale saudite și a intereselor în regiune ale principalului său aliat, SUA.
Alianțe strategice
Scăderea prețului petrolului nu subțiază doar veniturile Moscovei, ci lovește și exploatarea rezervelor de țiței de șișt din SUA. Arabia Saudită are cele mai mici costuri de exploatare a zăcămintelor sale ceea ce-i conferă o marjă generoasă de acțiune și de presiune asupra altor producători mari, ca Rusia sau SUA. În plus, Riadul dispune de rezerve valutare de peste 733 miliarde de dolari, ceea ce îi conferă posibilitatea de a-și finanța ani buni deficitele bugetare, chiar în condițiile în care cheltuielile cu infrastructura erau calculate la un preț de 100 de dolari/baril, nu la nivelul actual de 55 de dolari/baril.
Declarațiile privind negocierile secrete care implică cele două superputeri și principalul actor de pe piața energetică confirmă parțial teoriile conspiraționiste lansate cu luni în urmă în spațiul public. Astfel, loviturile aeriene pe care le aplică coaliția condusă de SUA pozițiilor din Siria și Irak ale ISIS sunt menite în realitate să dărâme regimul lui Assad. Aceasta ar fi parte a unei înțelegeri secrete dintre fostul rege Abdullah și SUA.
Sprijinul Rusiei pentru actualul regim sirian este considerat esențial, în condițiile în care celălalt aliat, Iranul, nu este văzut ca o forță capabilă să se opună coaliției internaționale conduse de Arabia Saudită și SUA.
Pentru Rusia, pierderea Siriei din zona sa de influență ar conduce la pierderea statutului de principal furnizor de gaze naturale către statele europene. Și a unor surse considerabile de venituri care nu vor putea fi complet transferate către state asiatice. Dacă Siria nu ar mai sprijini interesele economice ale Moscovei, ar permite exporturile de gaze naturale din Qatar, un aliat al SUA, către Europa.
Efecte și victime colaterale
În final, toată strategia vizează securitatea energetică și a influenței pe care o au marii deținători de resurse energetice. Victima colaterală a acestor jocuri de putere devine industria extractivă din SUA, care exploatează petrol de șist. Ieftinerea drastică a țițeiului falimentează producătorii nord-americani, crescând dependența SUA de importuri.
Ultimele zile arată o tendință de creștere a prețului la bursă, prețul urcând cu 10 dolari pe baril până la 55 de dolari. Dar deocamdată este dificil de tras o concluzie a evoluției chiar și pe termen mediu. Volatilitatea rămâne încă ridicată, prețul oscilând în funcție de informații contradictorii, investitorii mizând totuși pe o tendință de creștere.
Majorarea de pe burse e simțită deja de români la pompă. Companiile petroliere au trecut imediat la creşteri de preţ la primele semne de revigorare ale barilului de petrol, astfel că, în ultimele două săptămâni, benzina şi motorina s-au scumpit cu 2%, în contextul în care barilul de petrol se tranzacţionează acum cu aproape 57 de dolari, o revenire de aproape 10 dolari faţă de mijlocul lunii ianuarie.
Potrivit datelor publicate de Petrom, pe 9 ianuarie, litrul de benzină se putea achiziţiona cu 4,96 de lei, în timp ce motorina standard putea fi achiziţionată cu 5,16 lei, nivel de la care carburanţii au continuat să scadă. Sursa adevarulfinanciar.ro.
