Un sfert de veac de la reunificarea Germaniei

Un sfert de veac de la reunificarea Germaniei

Unificarea Germaniei divizate, la 3 octombrie 1990, constituie un moment cheie nu numai pentru istoria contemporană a Republicii Federale, ci și pentru istoria Europei, scrie Europa Liberă într-un material consacrat acestui subiect. 

Anul acesta, festivitățile centrale au loc în metropola landului Hessen, în orașul Frankfurt pe Main, în prezența reprezentanților guvernului federal și cei ai landurilor, a președintelui țării și a numeroși invitați din străinătate.

În ziua de 3 octombrie, care este și Ziua națională a Germaniei, sunt prevăzute o serie de ceremonii și la Berlin, unde sunt așteptați peste 1 milion de persoane.

În preajma aniversării, au fost publicate numeroase cărți, dedicate unificării, s-au organizat reuniuni științifice, expoziții și spectacole, după cum subliniază sursa citată.

Ultimele zile ale Republicii Democrate Germane (RDG/DDR), precum s-a numit partea răsăriteană a țării, sunt documentate într-o expoziție intitulată 'Calea spre unitatea Germaniei'. În expoziția pregătită de Fundația pentru reconsiderarea comunismului (Bundesstiftung Aufarbeitung) și de Ministerul federal de Externe se amintește de discuțiile care au divizat opoziția est-germană după primele alegeri libere din primăvara lui 1990, când perspectiva reunificării începea să preocupe opinia publică.

O aripă a opoziției s-a pronunțat atunci pentru menținerea suveranității RDG-ului, o altă aripă era pentru crearea unei confederații și o a treia aripă pentru unificare. La început, Franța și Anglia urmăreau cu scepticism forțele pro-unificare (în frunte cu fostul cancelar vest-german Helmut Kohl, care deja în decembrie 1989 redactase un plan în 10 puncte care prevedea o reapropiere rapidă), Uniunea Sovietică și Statele Unite, în schimb, au semnalat că sunt pentru reîntregire. Dieter Kastrop, unul din diplomații care au participat la negocierile cu puterile aliate, declara pentru Der Spiegel că, în URSS, forțele reticente au acceptat, în ultimă instanță, punctul de vedere al lui Gorbaciov care era în favoarea unificării.

Primul pas concret care a premers unificarea politică propriu-zisă a fost unificarea monetară din data de 1 iulie 1990. Uniunea monetară a însemnat nu numai introducerea monedei vest-germane în est, ci și începerea tranziției de la o economie planificată la economia socială de piață și introducerea sistemului social occidental.

În urma celor 13 consultări între reprezentanții puterilor aliate cu cei din cele două Germanii s-a ajuns la celebrul acord '2+4', semnat la 12 septembrie la Moscova care, practic, a consfințit unificarea. Parlamentul est-german se pronunțase deja la 23 august pentru integrarea RDG-ului într-un singur stat german, suveran, independent și liber, iar la 3 octombrie 1990 RDG-ul înceta să mai existe.

Fostul cancelar Helmut Kohl a promis, înaintea unificării celor două Germanii, că regiunile estice se vor transforma în 'ținuturi înfloritoare'. De atunci au trecut 25 de ani. Condițiile generale din partea răsăriteană s-au apropiat în multe domenii de cele occidentale. Și totuși, și după un sfert de secol continuă să existe un decalaj est-vest, precum rezultă dintr-un studiu dat publicității de 'Berlin Institut', specializat pe cercetări demografice și dezvoltare. Autorii studiului consideră că o depășire totală a decalajelor actuale va fi imposibilă în următorii ani, mai scrie Europa Liberă în materialul său.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Vouă a ce vă miroase? / Structura centrală a DNA a preluat abia după 7 ani un uriaș dosar de corupție din Sibiu!

3 Hopa! Vedetuța Beatrice are problemuțe la dosar?

4 Așa o fi? / Adrian Năstase, „regele imobiliarelor” din Militari? / Dezvăluiri care te lasă cu gura căscată

5 O româncă face carieră într-unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din Turcia