La un an distanţă de la precedenta vizită în România, adjunctul secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia al SUA, Victoria Nuland, revine la Bucureşti, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Anul trecut, oficialul american transmitea mesajul anticorupţie al administraţiei Obama în contextul intensificării rolului României în zona Balcanilor, iar Ponta fugea din ţară. Acum nu mai fuge. Dar nici nu pupă o întrevedere. Este prea pătat.

În 2015, sistemul judiciar românesc trece prin noi teste: legea Big Brother, marile dosare de corupţie din parchete şi instanţe, numirea unui nou şef al DIICOT sau recuperarea prejudiciilor din dosarele penale. Acestea sunt câteva dintre marile provocări pentru sistemul judiciar, dar şi pentru clasa politică.

Adjunctul secretarului de stat american Victoria Nuland este primul oficial american de rang înalt care vine în ţara noastră după alegerile prezidenţiale. La precedenta vizită în România, Nuland a transmis un mesaj clar de susţinere a luptei anticorupţie din România. ”Statele Unite manifestă un interes profund în dezvoltarea continuă a statului de drept, Justiţiei, deschiderii economice, transparenţei în România. Am discutat aceste aspecte astăzi. Întotdeauna vom fi deschişi cu privire la interesul profund al SUA în legătură cu reforma continuă şi traiectoria democratică a României şi în interesele pe care le avem în a vedea statul de drept întărit, pentru ca o Românie puternică, democratică şi prosperă este cel mai bun partener pentru SUA, cel mai bun aliat NATO şi cel mai bun membru UE, în slujba responsabilităţii globale pe care o împărtăşim şi a parteneriatului nostru strategic”, declara aceasta pe 11 ianuarie 2014.

În noiembrie anul trecut, într-un discurs susţinut la Washington, despre abuzurile unor lideri din ţările membre UE şi NATO din Europa Centrală. i-a criticat pe aceştia acuzându-i că ignoră valorile democratice şi protejează oficiali corupţi de urmărirea judiciară. "Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi "democraţia iliberală", încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă?! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare", a declarant Nuland.

 Ce găseşte Nuland în România

Victoria Nuland vine în România să dea un nou semnal de susţinere al luptei anticorupţie. Iar pentru Iohannis mesajul va fi foarte precis: nu cu Ponta. Dealtfel, pe masa publică din România s-au aşternut, aproape pe nesimţite, câteva teme fierbinţi. De care depinde, în bună măsură, parcursul real atât al luptei anticorupţie cât şi al vieţii democratice.

Legea Big Brother - între antiterorism şi dreptul la viaţă privată

Tema principală în aceste zile în sistemul judiciar, dar în special în rândul serviciilor secrete este legea Big Brother, legea cartelelor prepay şi legea siguranţei cibernetice. Legea "Big Brother" se referă la obligaţia operatorilor telecom de a reţine timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor, pe care trebuie să le pună la dispoziţia organelor de cercetare penală, cu încuviinţarea unui judecător.

Acestă lege a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională pe motiv că nu oferă destule garanţii că drepturile fundamentale ale cetăţenilor vor fi apărate. Legea cartelelor prepay a fost şi ea declarată neconstituţională, iar legea siguranţei cibernetice - care practic oferă serviciilor secrete acces necenzurat de judecător în sistemele informatice - este acum verificată de Curtea Constituţională.

Dezbaterea privind legea Big Brother şi celelate două legi este următoarea: autorităţile spun că au nevoie urgentă de unelte legislative care să le permită un acces mai mare la datele sistemelor de telefonie şi internet, chiar dacă asta însemnă o restrâgere a dreptlui la viaţă privată. Nevoia este data în special de ameninţările de tip terorist.

În schimb societatea civilă spune că este nevoie de aceste legi, dar că astfel de legi care restrângă fie şi pentru o scurtă perioadă dreptul la viaţă privată trebuie să conţină prevederi clare,  dar şi prevederi care să garanteze că nu vor fi comise abuzuri.

Numirea unui şef al DIICOT

Importantă va fi şi numirea unui nou şef la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism. DIICOT nu are un şef pentru că Alina Bica cea care a condus direcţia a fost arestată de DNA într-un dosar de corupţie. Alina Bica este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. DIICOT este instituţia care anchetează cazurile de terorism dar şi infracţiuni de macrocriminalitate economică, adică dosare în care prejudiciile sunt de zeci sau sute de milioane de euro. În multe dosarele mari ale DIICOT sunt cercetaţi sau trimişi în judedacată politicieni. Noul şef al CSM urmează să fie popus de ministrul Justiţiei, propunerea este analizată de Consiliul Superior al Magistraturii care emite un aviz consultativ. 

Marile dosare DNA şi cele din instanţă

Judecătorii şi procurorii au de soluţionat în acest an o serie de dosare importante. În cazul procurorilor, unul dintre dosarele importante este  EADS. În acest caz procurorii investighează contractul privind securizarea graniţelor României pentru  a intra  în spaţiul Schegen. Este vorba de o achiziţie în valoare totală de 700 milioane euro. Un alt dosar important este cel legat de licenţele Microsoft. În acest dosar mai mulţi foşti miniştri au fost puşi sub acuzare.

Un alt nume pentru care procurorii vor trebui să ofere un raspuns tranşant este cel al Elenei Udrea. Fostul ministru al Dezvoltării a fost menţionată în dosarul restituirii suspecte de la ANRP în care un martor susţine că soţul Elenei Udrea ar fi primit o şpagă de 10 milioane euro. Numele Elenei Udrea apare într-un context similar şi în dosarul Microsoft în care acelaşi Dorin Cocoş ar fi cerut o şpagă de 9 milioane euro. În plus numele Elenei Udrea a fost vehiculat şi în dosarul Gala Bute.

Recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie

O altă temă importantă pentru anul 2015 este recuperarea prejudiciilor din dosarele penale.  În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu ştie însă din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat şi cât unor entităţi private. 7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanţe în 2013 în dosarele penale soluţionate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţine că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială.

Politicienii care nu respectă deciziile instanţelor

În 2014 Parlamentul a respins mai multe cereri de ridicare a imunităţii în vederea urmăririi penale (pentru miniştrii parlamentari) sau arestare în cazul parlamentarilor simpli. Este cazul  Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, pentru care Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăriirii penale în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor. Un alt exemplu este cel al deputatului Vlad Cosma de la Prahova pentru care DNA a cerut arestarea preventivă într-un dosar de corupţie dar Parlamentul a refuzat. Dupa alegerile prezidenţiale Parlamentul a încercat să-şi spele imaginea aprobând mai multe cererei ale DNA.

Cu toate acestea partidele păstrează în rândul lor politicieni corupţi care au decizii definitive de condamnare. Este cazul senatorului PNL Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru corupţie în dosarul Poşta Română. El nu a fost eliminat din PNL. Acum este urmărit penal pentru o presupusă mită de 2,5 milioane de euro iar conducerea partidului i-a solicitat să îşi prezinte demisia din partid. Tot din PNL face parte şi Verginel Gireadă, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. În cazul său, partidul nu i-a solicitat să plece din partid, el fiind ales deputat din partea PNL cu o condamnare la activ. La PSD, senatorul Sorin Lazar are o condamnare definitivă pentru conflict de interese. El este încă senator şi membru PSD.

Distribuie Distribuie Comentarii