A fost Călin Georgescu agent al Securității? Stejărel Olaru: „S-a înconjurat de o armată întreagă de securiști vechi și noi”

A fost Călin Georgescu agent al Securității? Este întrebarea la care a încercat să răspundă Stejărel Olaru, istoric specializat în studierea activității serviciilor secrete din România.

Stejărel Olaru - un istoric specializat în studierea istoriei recente, cu accent pe perioada comunistă și pe activitatea serviciilor secrete din România – a vorbit în podcastul „România Paradoxală”, găzduit de jurnalistul Mihai Tatulici, despre posibila legătură cu Securitatea a lui Călin Georgescu.

„În primul rând, eu, personal, nu am identificat până acum nicio urmă care să mă facă să cred că ar fi fost colaborator al Securității”, a arătat istoricul.

El a explicat făcând apel la biografia acestuia de dinainte de 1989: „A făcut Agronomie, dar era inginer pe partea asta, funciară. S-a spus, au fost voci respectabile care au spus că în a doua jumătate a anilor '80, când era la Făgăraș, a făcut studii de specializare în Marea Britanie și în Statele Unite. Dacă acest lucru s-a întâmplat, aceasta este o urmă, un indicator precis în ceea ce privește eventuala colaborare cu Securitatea. În anii '80, mai ales în a doua jumătate a anilor '80, dacă ar fi primit aprobarea regimului să plece la specializare ca inginer în Occident, nu există nicio îndoială că ar fi avut o relație strânsă sau mai puțin strânsa cu Securitatea.”

Doar un colaborator al Securității ar fi primit permisiunea să plece în Occident, însă istoricul nu crede că Georgescu ar fi făcut specializare în Marea Britanie sau în SUA pe vremea comunismului: „Eu nu cred că această informație este veridică. Când CNSAS a făcut analiza, bineînțeles că a solicitat documente de la toate instituțiile care dețin Arhiva Securității. Aici e foarte simplu, de exemplu. Eu nu știu dacă a cerut, dar cred că a cerut informații de la direcția pașapoarte. Să-i vedem pașaportul. Domnule, a avut pașaport? Primeai pașaport atunci doar dacă călătoreai. Eu nu cred sau nu am găsit până acum dovezi care să confirme că a fost în Anglia și în Statele Unite înainte de '90.”

Olaru susține că urme ale colaborării cu Securitatea ar trebui să fie în Arhiva Securității din Făgăraș.

„Nu cred că a fost ofițer, pentru că are profil de informator. Asta e clar, se vede pe el că are profil de informator”, arată istoricul.

El crede că decât să răspundem la întrebarea, „a fost sau n-a fost securist înainte de '90”, mai important ar fi să aflăm cum a intrat în cercurile foștilor securiști.

Mihai Tatulici susține că l-a găsit membru într-un comitet al rezerviștilor, „al securiștilor bătrâni”: „Încă în campania electorală l-am găsit. Există și un catalog editat în care apare și Meleșcanu și Georgescu ținând cuvântări acolo. Cine îl împinge pe agronomul acesta să ajungă în cercurile astea, să fie un fel de umbră a lui Malița care umbla în cercurile securității ca la el acasă?”

Olaru a confirmat: „A fost protejatul lui Malița care l-a propulsat. Înainte, a lucrat cu Leahu, de la ecologiști, în 1990, care a fost informator al Securității și el”.

Începând cu 1990, Georgescu își construiește propria tactică, explică istoricul: „El își construiește destinul cu acești oameni pe care i-am menționat și în umbra cărora stă și pe care îi folosește pentru a-i deschide ușile”.

„Cum a ajuns în apropierea lor, că orice om normal n-ajunge așa, hodoronc-tronc la Malița, hodoronc-tronc la Leahu, hodoronc-tronc la Geoană. Ăștia sunt așezați sus în suprastructură și nu ajungi ușor la ei. Ori își rudă cu mama lor sau cu fratele lor sau ori altfel cum?”, întreabă Tatulici.

Răspunsul lui Olaru este surprinzător: „Aici cred că a fost dibăcia lui de a se infiltra într-un astfel de anturaj. De a găsi soluții pentru a fi remarcat ca un băiat muncitor, serios, care are viitor și care trebuie sprijinit pentru a-și face ocazii? Eu cred că aici ține de dibăcia a lui.”

„Nu cred. Nu cred. O să-mi spuneți că ăsta a ajuns prin meritocrație să lucreze cu Geoana, cu Malița...”, replică Tatulici.

Olaru menționează știrile privind vizitele din 2021 ale lui Georgescu la Sebastian Ghiță, în Belgrad. Asta ce ne arată? „Că deja încă de atunci, și de mai devreme chiar, el avea un plan în ceea ce privește proiectul lui politic. Nu știu când l-a construit de fapt.”

„A devenit vectorul cel mai important al războiului hibrid care are loc în România”

Olarul susține că proiectul politic l-a construit împreună cu oamenii din anturajul său:„El s-a înconjurat în toată această perioadă, în mod evident, de o armată întreagă de securiști vechi și de securiști noi.”

Rusia își schimbă din mers tactica pentru România, riscurile cresc. „E un model nou, mai abil, bazat pe un război cognitiv”

„Și armata asta de securiști vechi și noi, cum s-a îndrăgostit brusc de el? Uitați-vă, de dvs. nu sunt îndrăgostiți niște securiști vechi și noi”, întreabă Tatulici.

„Asta e o întrebare foarte bună”, concluzionează istoricul.

Olaru are o ipoteză privind proiectul politic al lui Georgescu: „Părerea mea este că jocul lui politic mare și-l imaginează undeva de prin 2015 încoace și cred că ușor-ușor el devine parte a unui proiect care nu este de fapt al lui, ci al altora. El în momentul acesta a devenit vectorul cel mai important al războiului hibrid care are loc în România.”

„Rușii folosesc pe oricine îi avantajează. Deci, Georgescu nu trebuie să facă niciun efort. Ei dacă pescuiesc un papagal undeva care zice bine în avantajul lor, imediat îl cultivă”, completează Tatulici.

„Da. Și asta au făcut”, confirmă istoricul.

„Pe ce bază s-au îndrăgostit foștii securiști și actualii de el?

Tatulici insistă cu întrebarea: „ pe ce bază s-au îndrăgostit foștii securiști și actualii de el? Și de ce l-au susținut în campanie electorală, unii pe față?”

„Vă spuneam că el a devenit, iată, astăzi ne-am lămurit, vectorul cel mai important în acest război hibrid pe care începem și noi să-l cunoaștem. Din momentul în care în societatea noastră începe să fie cât mai viguros mesajul acesta care, sigur, ține de dezinformare și de propagandă, mesajul acesta anti-UE și anti-NATO de prin 2015-2016 încoace, care este coroborat cu toate prostiile astea: că suntem în genunchi în fața străinilor, a Bruxelles-ului, a Washingtonului”, răspunde Olaru.

Acest discurs anti-UE și anti-NATO a fost preluat de candidați precum Călin Georgescu. Relația lui cu Rusia este confirmată, spune istoricul, de ultimele știri privind întâlnirea cu Sebastian Ghiță. Georgescu a susținut „m-am întâlnit cu Sebastian Ghiță și 7-8 similari”, în timp ce Ghiță a arătat că cei „7-8 similari” sunt „ruși și sârbi.”

„În mod evident el poartă acest mesaj care este construit de propagandă pentru a dezinforma și pentru a submina”, concluzionează Olaru.

Mai e o problemă, arată istoricul: „Noi trebuie să aflăm răspunsul dacă omul acesta este bolnav sau nu. Uitați-vă la ceea ce ne spune ori de câte ori are ocazia. El citează din desene animale, din discurs legionar, din filmul „Frăția Inelului”, din filmul „Burebista”, de oriunde își găsește câteva expresii, propoziții care îi servesc. Și din Tom și Jerry citează. Deci, pe mine, de fapt, asta e întrebarea care mă frământă”.

Olaru susține că a auzit că în anii în anii '80, în Făgăraș, era poreclit de prima sa soție „Secu”. „De ce? Pentru că avea dorință de mărire. Avea atitudini securiste, voia să urce cât mai sus și să devină cât mai mare. Deci, părerea mea este că aici trebuie să vină cineva de specialitate și să ne explice. Și nu mă refer la Spitalul 9 sau Socola. Un medic. Trebuie să fie o instituție specializată care nu îți dă voia să candidezi la președinție dacă nu îți verifică starea de sănătate. Trebuie să fie o comisie de cel puțin șase doctori, dar de la Viena, acolo unde Freud a predat și a activat mai bine de patru decenii”.

Sebastian Ghiță susține că a fost vizitat de Călin Georgescu, care i-a cerut să-i aranjeze o întâlnire cu „ruși și sârbi”. Reacția fostului candidat

Cine este Stejărel Olaru

Stejărel Olaru este un istoric, cercetător și autor român specializat în studierea istoriei recente, cu accent pe perioada comunistă și pe activitatea serviciilor secrete din România. Născut în 1973, el s-a remarcat prin contribuțiile sale la investigarea arhivelor fostei Securități și prin demersurile de clarificare a unor episoade controversate din trecutul recent. A ocupat funcții importante în cadrul instituțiilor dedicate studierii comunismului, fiind implicat în proiecte de cercetare și educație publică.

De-a lungul carierei, a publicat numeroase volume și studii, multe dintre ele bazate pe documente de arhivă inedite, care aduc lumină asupra mecanismelor represive ale regimului comunist. Stilul său este riguros, dar accesibil, ceea ce i-a adus recunoaștere atât în mediul academic, cât și în rândul publicului larg. Prin activitatea sa, Olaru contribuie la consolidarea memoriei colective și la o mai bună înțelegere a istoriei recente a României.

Stejărel Olaru a scris și coordonat mai multe lucrări importante despre istoria recentă a României, în special despre comunism și Securitate. Iată câteva dintre cele mai cunoscute cărți ale sale:

„Moștenitorii Securității – analizează continuitățile structurilor de putere după 1989”

„Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov – despre revolta muncitorilor de la Brașov”

„Șantajul și etica. Istoria unei afaceri de presă – investigație asupra relației dintre presă și putere”

„Nadia și Securitatea – despre supravegherea Nadiei Comăneci de către Securitate”

„Agentul nostru Victor – despre controversa legată de Victor Ponta și trecutul său”

„Clara. O poveste de iubire și spionaj – un caz real de spionaj în timpul Războiului Rece”