A7, eșecul major: România ratează ținta de autostrăzi, doar 190 km noi în 2026
România se confruntă cu o divergență semnificativă între promisiunile autorităților și realitatea din teren privind dezvoltarea infrastructurii rutiere. Potrivit estimărilor Asociației Pro Infrastructură, țara va deschide puțin sub 190 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la finalul anului 2026, o cifră cu peste 60 de kilometri mai mică decât ținta de 250 de kilometri anunțată inițial de Ministerul Transporturilor și CNAIR. Această prognoză indică o ratare notabilă a obiectivelor, în special pe Autostrada A7, unde întârzierile sunt considerate cele mai pronunțate.
Dacă scenariul prezentat de Asociația Pro Infrastructură se va materializa, România va adăuga în rețeaua sa 187,35 kilometri de autostradă și drum expres, atingând un total de 1.603,6 kilometri. Inaugurările sunt anticipate între august și decembrie, iar proiectele vizate includ segmente importante de pe A0, A1, A3 și A7.
Autostrada Transilvania, lot Zimbor - Poarta Sălajului. FOTO: Asociația Pro Infrastructură
Proiecte aproape finalizate: Aproape 190 km noi până la sfârșitul anului
Prima inaugurare din acest an a fost realizată în august, odată cu deschiderea circulației pe cei 12,24 kilometri de pe A3 Zimbor – Poarta Sălajului. Următorul moment important este așteptat pe Autostrada A7, unde tronsonul Adjud – Bacău, în lungime de 47 de kilometri, urmează să fie deschis traficului înainte de 31 august. Acest termen este crucial pentru atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„În mod normal, nu sunt aici dubii că o să se inaugureze. Există, că la noi întotdeauna e cu acest risc, și șansa să se ducă în primele zile de septembrie, dacă o să fie prostia asta politică prelungită, la modul «a, stai, că până la urmă facem un guvern până, nu știu, gen 15 septembrie». Da, totuși să spunem că nu, pentru că sunt banii din PNRR, trebuie făcută recepție parțială. Deci nu m-ar mira ca să ne batem joc de jalonul PNRR și să zicem «hai, lasă că găsim noi o variantă, se negociază, se regândește». Jalonul o zice simplu, trebuie pe autostrăzi, da? Pe autostrăzi trebuie deschisă circulația”, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
Un aport semnificativ la bilanțul anual va veni și din partea Autostrăzii A0 Nord, un proiect vital pentru fluidizarea traficului din zona Bucureștiului. Lotul 3, cu o lungime de 8,6 kilometri, realizat de gigantul chinez CCECC, este programat pentru inaugurare la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, deși ar fi trebuit finalizat încă din februarie. Lotul 4, de 4,5 kilometri, este gata, însă deschiderea sa depinde de conexiunea cu Lotul 3. Pe Lotul 1, lung de 17,5 kilometri, asocierea Pizzarotti – Retter va deschide inițial circa 10 kilometri, între DN1A și DN1, la sfârșitul lunii septembrie, cu o deschidere integrală estimată pentru sfârșitul lui noiembrie. La acestea se adaugă Lotul 2, de aproximativ 2 kilometri, deja finalizat și programat să fie deschis odată cu Lotul 1. Astfel, A0 Nord ar putea fi circulabilă integral până la sfârșitul lunii noiembrie.
Pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești, secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 kilometri și care include primul tunel de autostradă din România, este estimată să fie gata în octombrie. Ionuț Ciurea a menționat că deși constructorul, PORR Construct, ar fi putut accelera ritmul lucrărilor, acesta nu a fost presat, având în vedere că termenul contractual este abia în primăvara anului viitor.
„Ideea este că nu au forțat, putem să spunem așa. Ar fi putut forța, dar n-au forțat deschiderea un pic mai rapid. Pentru că sunt la adăpostul termenului contractual, cu siguranță o să fie anul ăsta deschiderea. Dar nu cred că în septembrie, deși teoretic este posibil finalul de septembrie. Cred că o să ducă în octombrie. Și, atenție, aici mai este un alt risc. Depinde cum vor decurge testele pe tunel, pentru că acum se testează toate elementele, toate sistemele de siguranță, stingere incendii, ieșirile de urgență”, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
Autostrada Transilvania (A3) are trei tronsoane majore care ar putea fi finalizate în acest an. Lotul Nădășelu – Zimbor, de 30,6 kilometri, ar putea fi inaugurat la sfârșitul lui octombrie, deși finalizarea viaductelor de la Țopa Mică (2 km) și Nădășelu (1,2 km), realizate de firma turcă Ozaltin, este esențială. Alți 26,5 kilometri, reprezentând lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, construit de Construcții Erbașu, sunt prognozați pentru deschidere în noiembrie sau decembrie. Ionuț Ciurea anticipează o ușoară întârziere pentru acest segment:
„Dacă ne uităm la stadiul lucrărilor, o întârziere va fi. Probabil că se va duce undeva în noiembrie, din păcate, mai ales dacă toamna va fi una dificilă. Eu m-aș duce mai degrabă spre începutul lui noiembrie. Nu-l văd însă accelerând, nu dă niciun semn că ar vrea să grăbească lucrările. A primit și o extensie, din câte îmi amintesc, iar dacă își menține ritmul actual, cred că se va încadra în termenul acesta. Final de octombrie, început de noiembrie, cam aici aș vedea deschiderea. Dacă nu, atunci probabil în decembrie, dar sunt șanse mari să termine anul acesta”, a explicat Ionuț Ciurea.
O surpriză plăcută ar putea veni din deschiderea celor 28,55 kilometri dintre Chiribiș și Biharia, construiți de Precon Transilvania (grupul Selina), estimată tot în decembrie. Acest lot avea inițial termen de finalizare la începutul anului viitor și va fi primul inaugurat de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).
Kilometri suplimentari, incertitudini și riscuri
Depășirea pragului de 200 de kilometri depinde de menținerea în grafic a proiectelor aflate la limită și de deschiderea unor segmente suplimentare pe A7, la nord de Bacău. Astfel, după tronsonul Adjud – Bacău, constructorul UMB avansează spre nord, iar un scenariu favorabil ar permite deschiderea circulației până la sud de municipiul Roman. Este vorba despre lotul 1 Săuceni – Trifești (29,5 km), parte a segmentului Bacău – Pașcani, finanțat prin PNRR și a cărui finalizare inițială era stabilită pentru anul trecut.
„Dacă se rezolvă birocratic și financiar și se găsește o soluție pentru finanțarea prin Programul Transport, maximul la care putem ajunge anul acesta este Roman. Mai exact, Roman Sud, fără podul peste Moldova și fără structurile de acolo. Roman are trei noduri, iar până la Roman Sud este fezabil să se ajungă la sfârșitul acestui an. Roman Nord sau Săbăoani sunt posibile în 2026, dar foarte greu de realizat. Ar trebui ca Umbrărescu să tragă la structuri la fel de tare cum a făcut în ultimele luni”, a explicat Ionuț Ciurea.
Un alt proiect cu potențial, dar și cu riscuri, este Drumul Expres Galați – Brăila, cu o lungime de 10,76 kilometri. Deși lucrările, executate de UMB, ar fi trebuit finalizate în 2024, acestea au înregistrat întârzieri semnificative, în special la viaductul peste râul Siret (1,76 km). Ionuț Ciurea consideră că există un risc major ca proiectul să fie amânat pentru 2027.
„Decembrie, cam așa. Și acolo sunt multe teste de făcut. Chiar dacă instalezi hobanele, trebuie mai întâi tensionate, apoi se face tensionarea finală și trebuie făcute testele, ca să dea ok-ul proiectantul. Nu e chiar atât de simplu. Dacă urmăriți, ați văzut la Cleja cum l-au făcut? Nu e același lucru. Așa că nu m-ar surprinde ca Galați-Brăila să fie ratat anul ăsta. Teoretic, încă este posibil, dar va fi foarte, foarte greu. În continuare nu au asamblat toate elementele. Au ținut, nu știu, în saci, măcar un segment de tablier au avut săptămâna asta”, a precizat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
A7, cauza principală a ratării țintei guvernamentale
Ținta inițială a Ministerului Transporturilor și CNAIR, de peste 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise în 2026, va fi ratată conform prognozei actuale de 187 de kilometri. Principalul eșec al acestui an este considerat nefinalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani. Este vorba despre loturile Trifești – Gherăești și Mircești – Pașcani, însumând 47 de kilometri.
„Ratarea cea mai notabilă este A7. Autostrada trebuia să fie gata până la Pașcani anul trecut, în octombrie-noiembrie, și avem deja o întârziere de mai bine de un an. Nu o să fie până la Pașcani. Poate, repet, poate, poate, poate, cu toate aceste «dacă»-uri, să ajungem la Săbăoani. Dar de la Săbăoani la Pașcani cred că ne ducem încă la anul pe vremea asta. Sper să nu ajungem chiar în august, dar probabil în primăvară, prin iunie”, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
Explorează subiectele:
Autostrăzi RomâniaInfrastructurăAsociația Pro Infrastructură
