Atac rusesc asupra podului Maiaki: ruta vitală a Ucrainei spre România și Moldova, blocată
Un atac nocturn al forțelor ruse a lovit podul Maiaki din regiunea Odesa, o infrastructură strategică situată pe șoseaua M-15, esențială pentru legătura rutieră dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Incidentul, raportat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) și confirmat de autoritățile ucrainene prin restricționarea traficului, compromite o arteră vitală pentru exporturile de cereale ale Kievului, care depind acum majoritar de porturile dunărene după paralizia navigației maritime din Marea Neagră.
În noaptea de 9 august, forțele ruse au vizat podul Maiaki, aflat pe șoseaua M-15, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Această arteră rutieră principală leagă sudul Ucrainei de Republica Moldova și România, traversând Nistrul. Atacul a forțat Kievul să oprească traficul către porturile de la Dunăre, care au devenit, în prezent, principala rută de export a cerealelor ucrainene, după ce exporturile maritime au fost sever afectate de acțiunile rusești.
Podul Maiaki, situat pe șoseaua M-15. FOTO: Instagram Informații contradictorii privind starea podului
Reacțiile la atac au fost variate și adesea contradictorii. Bloggerii militari ruși au relatat despre bombardament, însă versiunile lor au diferit considerabil. Unii au susținut distrugerea completă a structurii, în timp ce alții au prezentat imagini care, conform afirmațiilor lor, demonstrau că podul este încă intact. Pe 9 august, o publicație locală din zona orașului Ismail a confirmat că trecerea a fost avariată. Serviciul de Stat pentru Frontieră al Ucrainei a confirmat, la rândul său, că autoritățile au impus o restricție temporară a traficului pe această rută esențială. Trebuie menționat că Moscova a mai vizat această structură și în decembrie 2025.
Importanța strategică a coridorului terestru
Potrivit analizei ISW, atacul asupra podului Maiaki face parte, cel mai probabil, dintr-o strategie a Rusiei de a bloca exporturile ucrainene de cereale. Aceste exporturi depind acum în mare măsură de coridorul terestru, o rută pe care Kievul se bazează din ce în ce mai mult de când rutele maritime au fost perturbate constant de atacurile rusești. Moscova și-a intensificat această campanie începând din iulie 2026.
Căpitanul de rangul trei Dmitro Pletenciuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, a estimat pe 31 iulie că peste 20 de nave fuseseră avariate în apropierea Mării Negre ca urmare a atacurilor rusești, ceea ce a încetinit semnificativ fluxul de mărfuri. De asemenea, Consiliul Agrar Ucrainean, principala uniune a fermierilor din țară, a estimat că atacurile au redus capacitatea de export de cereale a Ucrainei cu aproximativ o treime.
Ministrul Politicii Agrare și Alimentației, Taras Vîsoțki, a subliniat consecințele directe ale acestei situații, precizând că atacurile forțează Kievul să redirecționeze cerealele și alte mărfuri pe ruta fluviului Dunărea. Această tactică a mai fost utilizată de Rusia în iulie 2023, când fostul ministru Mîkola Solski a raportat că atacurile au distrus peste noapte 60.000 de tone de cereale în portul Cernomorsk, pe 19 iulie. Prin urmare, ISW conchide că Rusia își mută probabil accentul loviturilor de pe coridorul maritim pe cel terestru, cu scopul de a bloca exporturile de cereale și de a slăbi economia ucraineană în ansamblu.
Turcia propune un moratoriu în Marea Neagră
Într-o dezvoltare diplomatică separată, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a anunțat, tot pe 9 august, că Ankara a propus Rusiei și Ucrainei un moratoriu privind atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Fidan a precizat că ambele părți au primit deja propunerea, iar Turcia așteaptă acum un răspuns din partea acestora.
Explorează subiectele:
