Avansul Rusiei în Ucraina s-a prăbușit de 41 de ori în 2026: doar 119 km pătrați ocupați
Obiectivul major stabilit de Kremlin la începutul celui de-al cincilea an de conflict, care viza capturarea integrală a regiunii Donețk până în toamnă, a suferit un eșec sever. Datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că între ianuarie și octombrie 2026, forțele Moscovei au reușit să ocupe doar 119 kilometri pătrați, o suprafață de aproape 41 de ori mai mică față de câștigurile teritoriale din intervalul similar al anului 2025.
Controlul total asupra Donbasului a fost prezentat în mod repetat de președintele rus Vladimir Putin drept o condiție minimă obligatorie pentru oprirea ostilităților. Cu toate acestea, ofensiva declanșată de Moscova în primăvară nu și-a atins țintele. După ce în lunile aprilie și mai armata rusă a cedat teritorii, iar pe parcursul verii linia frontului a stagnat, toamna a adus noi retrageri pentru trupele de ocupație. Doar în septembrie și octombrie, bilanțul teritorial al Rusiei a fost negativ, pierzând cu 108 kilometri pătrați mai mult decât a reușit să cucerească.
Cum au paralizat dronele ucrainene logistica rusă
Stagnarea și regresul forțelor Moscovei sunt direct influențate de noile capabilități tehnologice ale Kievului. Dacă în 2025 armata rusă își putea aproviziona trupele fără mari probleme pe drumurile din zonele ocupate, până la o distanță de aproximativ 30 de kilometri de linia întâi, situația s-a schimbat radical în 2026.
George Barros, analist în cadrul ISW, a explicat pentru publicația The Wall Street Journal factorul decisiv din spatele acestei schimbări de dinamică: „Leg asta de campania Ucrainei de lovituri cu rază medie de acțiune, o capacitate critică pe care forțele ucrainene nu o aveau în 2025”.
Folosind modele noi de drone capabile să lovească ținte situate la distanțe cuprinse între 30 și 200 de kilometri în spatele frontului, Ucraina a distrus sistematic puncte de comandă, depozite, instalații de război electronic și sisteme antiaeriene. Aceste atacuri au tăiat rutele de aprovizionare, lăsând unitățile rusești din prima linie fără combustibil, muniție și provizii, îngreunând totodată aducerea de întăriri. Problemele majore au fost semnalate încă din luna mai chiar de către corespondenții de război proruși, care avertizau asupra colapsului sistemului de livrări: „150.000 de oameni riscă să rămână fără aprovizionare”. Potrivit lui Barros, aparatul logistic rusesc a rămas profund afectat și nu a reușit să se refacă.
Eșecul încercuirii și contraofensiva „Vivaldi”
Strategia generalilor ruși prevedea o manevră de tip clește pentru a izola așa-numita „centură de fortărețe” ucrainene — alcătuită din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Costiantinivka. Planul presupunea un avans dinspre nord, din zona Liman, combinat cu o înaintare dinspre sud, de la Pokrovsk. Însă forțele ucrainene au blocat înaintarea inamică atât la Pokrovsk, cât și la nord de acesta, în dreptul localității Costiantinivka.
Mai mult, în toamnă, trupele Kievului au lansat operațiunea „Vivaldi”, respingând forțele rusești de lângă Liman și eliminând astfel amenințarea încercuirii din flancul nordic. Comandantul Corpului 3 Armată, brigadierul general Andrii Bilețki, a anunțat că, până la jumătatea lunii octombrie, militarii ucraineni au eliberat 16 localități și o suprafață de 277 de kilometri pătrați în sectorul Lîman, provocând inamicului pierderi estimate la aproximativ 8.000 de soldați.
Contraofensiva din septembrie de lângă Liman a marcat și o premieră tactică pentru ultimii ani: revenirea tancurilor și a blindatelor grele pe câmpul de luptă, o tehnică militară care devenise aproape imposibil de utilizat din cauza supravegherii constante a dronelor. George Barros a subliniat că acest lucru a fost posibil doar printr-o pregătire minuțioasă, care a inclus paralizarea logisticii ruse, monitorizarea pozițiilor inamice și neutralizarea operatorilor de drone ruși exact în momentul declanșării asaltului principal. În paralel, pe același sector, Corpul 3 Armată a introdus în luptă, în septembrie, primele două sisteme robotizate terestre, numărul acestor roboți ajungând la 28 la începutul lunii noiembrie.
Promisiuni încălcate și șaisprezece termene amânate
Incapacitatea armatei ruse de a avansa pe teren a dus la amânarea termenului-limită pentru cucerirea completă a Donbasului de cel puțin 16 ori. Încă din august 2025, conducerea militară îi garanta lui Vladimir Putin că apărarea ucraineană va ceda în octombrie-noiembrie și că toată regiunea Donețk va fi sub control rusesc până la jumătatea celui de-al patrulea an de conflict. Ulterior, în primăvara lui 2026, ținta a fost mutată pentru toamnă, iar în timpul verii, planificatorii militari promiteau ocuparea Donbasului până la finalul anului.
Aceste întârzieri au fost remarcate și la nivel diplomatic. În cadrul unei întrevederi desfășurate în septembrie la Moscova, trimișii speciali ai lui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, i-au amintit liderului de la Kremlin că, în urmă cu un an, le promisese că Donbasul va fi cucerit integral „în următoarele luni”. Conform agenției Bloomberg, tot în luna septembrie, Moscova a fixat un nou termen pentru îndeplinirea acestui obiectiv: finalul lunii februarie 2027.
Asaltul disperat asupra orașului Dobropilia
Confruntată cu eșecul planului de încercuire, Moscova își concentrează acum eforturile într-o ultimă tentativă pe acest an de a străpunge liniile defensive ucrainene. Armata rusă trimite valuri de infanterie și operatori de drone către Dobropilia, un oraș situat la sud-vest de Kramatorsk, poziționat aproximativ între Costiantinivka și Pokrovsk.
Deși raportul de forțe din această zonă este net în favoarea rușilor, care dispun de efective de circa șase ori mai mari decât apărătorii ucraineni, avansul este extrem de anevoios. Locotenent-colonelul Kirilo Dubrovski, din cadrul Corpului 1 al Gărzii Naționale a Ucrainei „Azov”, a explicat pentru WSJ că pierderile Moscovei au crescut semnificativ în octombrie, deoarece „fiecare încercare de a avansa costă foarte scump inamicul”, adăugând că „majoritatea grupurilor de asalt sunt distruse încă de la apropierea de pozițiile noastre”.
Expertul militar din Viena, Franz-Stefan Gady, care efectuează vizite frecvente în Ucraina, confirmă că, deși grupuri de soldați ruși au reușit să se infiltreze în Dobropilia, Moscova este departe de a deține controlul asupra localității. Analistul admite că trupele ruse ar putea ocupa anumite cartiere pe parcursul iernii, însă concluzionează că strategia operațională a ofensivei a eșuat complet, transformându-se într-o serie de confruntări frontale lente și extrem de sângeroase pentru fiecare oraș în parte.
Explorează subiectele:

