Avertisment dur după tragedia din Retezat: capcanele mortale de pe creste

Schimbarea bruscă a vremii și instalarea sezonului rece în zonele alpine din România au transformat expedițiile la peste 2.000 de metri altitudine în adevărate provocări, periculoase chiar și pentru drumeții cu experiență. Traseele care pe timp de vară sunt ușor accesibile devin acum extrem de riscante din cauza temperaturilor scăzute, a gheții și a zăpezii. Seria recentă de intervenții dificile ale salvatorilor montani din județul Hunedoara demonstrează cât de vulnerabili sunt turiștii la început de iarnă.

Accidente grave pe creste: un mort în Retezat și o salvare la limită în Parâng

Cea mai dramatică situație s-a înregistrat sâmbătă, 7 noiembrie, în Masivul Retezat. Un bărbat care se deplasa pe creasta dintre Șaua Custurii și Vârful Păpușa Mică a pierdut controlul pe o suprafață înghețată, prăbușindu-se pe versantul vestic. Colegii săi de drumeție nu au putut coborî după el și au cerut imediat ajutorul salvamontiștilor. Echipele de intervenție au lucrat pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică pentru a localiza și recupera trupul acestuia.

„Din nefericire, turistul căzut pe versantul vestic al crestei dintre Șaua Custurii și Vârful Păpușa Mică, din Masivul Retezat, a fost găsit decedat”, a transmis Salvamont Hunedoara.

Câteva zile mai târziu, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie (luni spre marți), o altă misiune contra cronometru s-a desfășurat în Munții Parâng. Un tânăr de 31 de ani din Târgu Jiu a pierdut marcajul turistic din cauza ninsorii abundente și s-a rătăcit în apropierea Vârfului Cârja. A fost nevoie de mobilizarea a două echipe de salvatori și de o operațiune care s-a întins pe durata a aproximativ zece ore pentru a-l aduce în siguranță.

„O echipă de prim răspuns a localizat persoana rătăcită în treimea superioară a vârfului Cârja, dar pe piciorul din stânga vârfului. A fost necesară deplasarea pe vârful Cârja și apoi către turistul aflat mai jos. Pe scocul Vârfului Cârja exista posibilitatea ca stratul proaspăt depus să plece. Turistul a fost asigurat în ham și lonjă și apoi, cu ajutorul celei de-a doua echipe, a fost coborât de pe vârf și dus la Baza Salvamont. Turistul nu era echipat pentru sezonul de iarnă, fără colțari și piolet” — reprezentanții Salvamont Hunedoara.

După această misiune dificilă din Parâng, salvatorii hunedoreni au ținut să emită un avertisment clar referitor la condițiile de la altitudine: „La peste 2.000 de metri, stratul de zăpadă depășește 30 de centimetri, în acumulări fiind și mai mare. A nins pe crustă înghețată. Atragem atenția că la peste 2.000 de metri este iarnă în toată regula”.

Pericolul invizibil al avalanșelor timpurii

Intervenția de pe Vârful Cârja a fost complicată tocmai de riscul declanșării unei avalanșe, întrucât ninsoarea recentă s-a așternut direct peste o crustă de gheață pe scocuri. Salvamontiștii subliniază că avalanșele reprezintă o amenințare majoră iarna, chiar și atunci când stratul de omăt pare subțire. Cele mai expuse sunt culoarele de avalanșă, zonele cu acumulări troienite de vânt și pantele abrupte, în special cele cu o înclinație între 30 și 45 de grade.

Instabilitatea zăpezii este favorizată de ninsorile abundente, de vântul care spulberă omătul și de creșterile bruște de temperatură. Chiar și în absența unor indicii evidente, pericolul persistă. Totuși, turiștii pot identifica anumite semne de alarmă, cum ar fi fisurile în covorul de zăpadă, zgomotele surde provocate de tasarea straturilor sau urmele unor avalanșe deja produse. De asemenea, cornișele formate pe creste prezintă un risc dublu: se pot prăbuși sub greutatea celor care calcă pe ele sau pot cădea peste drumeții care traversează baza versantului.

Pentru a evita tragediile, Salvamont România insistă pe verificarea buletinelor nivometeorologice și ocolirea zonelor alpine expuse: „Nu intrați niciodată într-o zonă închisă. Nu plecați singuri. Consultați buletinele meteorologice, prognozele privind avalanșele și informațiile locale”.

Deoarece starea zăpezii se poate modifica de la o zi la alta, experiența anterioară nu este suficientă. Drumeții trebuie să păstreze distanțe de siguranță când traversează zonele de risc, să își anunțe apropiații cu privire la itinerar și să ceară sfatul celor care cunosc muntele. „Folosiți materiale adecvate și verificați-le starea. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi montani, cabanieri, monitori de schi”, mai transmite Salvamont România.

Vremea înșelătoare și contrastul dintre poale și creste

Tranziția spre iarnă creează discrepanțe uriașe pe munte. Dacă la baza masivelor pădurile încă oferă un peisaj autentic de toamnă, pe creste domnesc vântul tăios, gheața și zăpada. Mai mult, chiar și fără precipitații, temperaturile negative transformă umezeala de pe stânci și poteci în gheață, care persistă îndelung în locurile umbrite, făcând impracticabile trasee altfel banale în sezonul cald.

Zilele cu soare pot crea o falsă senzație de siguranță. Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, explica pentru Agerpres cât de rapid se schimbă condițiile termice: „În clipa în care soarele intră în nori, atunci temperaturile vor scădea brusc, câteodată chiar și cu zece grade”. El a atras atenția că și câțiva centimetri de zăpadă înghețată peste noapte pot bloca înaintarea turiștilor.

„Nu uitați că la munte vremea este deosebit de imprevizibilă, iar condițiile meteo se pot schimba radical într-un timp foarte scurt”, avertizează, la rândul său, Salvamont România. În plus, scurtarea zilei face ca traseele lungi să devină periculoase, întunericul putând surprinde grupurile departe de cabane sau refugii, în timp ce viscolul, ninsoarea și ceața ascund marcajele și fac orientarea aproape imposibilă.

Ghid de supraviețuire: cum se pregătește o drumeție de iarnă

Pentru a preveni blocajele și accidentele, planificarea unei ture montane în sezonul rece trebuie să țină cont de condiția fizică și de nivelul cel mai scăzut de experiență din cadrul grupului. Plecarea pe traseu trebuie făcută devreme, iar aventurarea de unul singur este strict nerecomandată.

Înainte de a porni la drum, verificarea prognozei, a timpului estimat de parcurgere și a rutelor de retragere în caz de urgență este obligatorie. „Informați-vă despre itinerarul propus, gradul de dificultate al traseului și despre starea vremii. Luați și o hartă a zonei”, punctează Salvamont România, adăugând un alt sfat esențial: „Informați-vă la salvamontiști, cabanieri, pădurari, ciobani de starea traseului (poteci, podețe, marcaje), a refugiilor și a punctelor salvamont”.

Echipamentul joacă un rol vital în prevenirea hipotermiei — o afecțiune declanșată rapid de combinația dintre frig, vânt, umezeală și epuizare fizică. Salvatorii recomandă îmbrăcămintea în mai multe straturi, încălțămintea specifică de munte, iar în rucsac trebuie să existe întotdeauna haine de schimb, provizii de apă și mâncare adaptate sezonului, o trusă de prim ajutor, o lanternă, precum și dispozitive de comunicare și orientare. În zonele alpine înghețate, pioletul și colțarii devin obligatorii, însă utilizarea lor presupune instruire prealabilă.

Dacă vremea se degradează brusc, drumeția trebuie oprită imediat, iar turiștii trebuie să se adăpostească într-un refugiu sigur. În situații critice, ajutorul poate fi solicitat prin numărul unic de urgență 112 sau apelând Dispeceratul Național Salvamont la numărul de telefon 0725 826 668.

Explorează subiectele:

Salvamont Munții Retezat Munții Parâng

Distribuie Distribuie Comentarii