Blocajul politic paralizează România: miliarde din PNRR și apărarea, în pericol
România se confruntă cu efecte semnificative ale absenței unui executiv cu prerogative complete, potrivit analizelor economistului Adrian Negrescu și ale expertului în politici de apărare Hari Bucur-Marcu. Pe lângă potențiala întârziere a reformelor necesare pentru deblocarea a 4,5 miliarde de euro din PNRR, proiectele strategice în domeniul apărării și alte angajamente internaționale sunt de asemenea blocate, afectând atât credibilitatea financiară, cât și capacitatea militară a statului.
Această situație de impas a debutat odată cu expirarea, la 10 iunie 2026, a termenelor constituționale de 45 de zile pentru miniștrii Guvernului demis Bolojan, moment din care funcționarea optimă a instituțiilor statului a fost compromisă. Fără decidenți politici cu calitatea legală de ordonatori principali de credite, țara riscă să piardă sume considerabile din PNRR și a ratat deja termene cruciale pentru semnarea contractelor de înzestrare militară prin mecanismul european SAFE, evaluat la peste 16 miliarde de euro.
Modernizarea apărării antiaeriene este una dintre prioritățile României FOTO X
Dificultăți majore în atragerea fondurilor PNRR
Economistul Adrian Negrescu a subliniat impactul direct al lipsei unui guvern pe deplin funcțional asupra procesului de accesare a fondurilor europene și a progresului reformelor blocate. "Din păcate, nu suntem capabili să îndeplinim condițiile prevăzute în acordul de finanțare. Concret, nu putem aproba ordonanțele de urgență necesare pentru a reflecta angajamentele pe care ni le-am asumat prin PNRR", a explicat Negrescu.
El a adăugat că, într-un context în care guvernul este demis și nu are drept de inițiativă legislativă, singura cale rămâne procesul parlamentar, unul notoriu pentru lentoarea și imprevizibilitatea sa.
„Într-o situație în care avem un guvern demis, lipsit de putere legislativă, singura șansă a României este să trimită aceste proiecte direct în Parlament. Din cele șase reforme fundamentale pentru PNRR, patru proiecte se află deja acolo, iar alte două, printre care și legislația salarizării, ar trebui să ajungă rapid pentru a fi votate de parlamentari. Cu toate acestea, șansele ca aceste proiecte să treacă și să încasăm banii la timp sunt foarte mici, mai ales că în acest moment nu există nicio sesiune extraordinară convocată pentru a aproba aceste legi înaintea termenului limită de 31 august”, a detaliat Adrian Negrescu.
Credibilitatea financiară, sub semnul întrebării
Negrescu a avertizat că neîncadrarea în termenul de 31 august pentru atragerea celor 4,5 miliarde de euro din PNRR va avea repercusiuni severe asupra efortului bugetar al statului, mai ales în condițiile în care datoria externă a României a atins 230 de miliarde de euro.
„Cele 4,5 miliarde de euro care ar trebui să ajungă în țară din PNRR, condiționate de reformele ce trebuie aprobate până la 31 august, reprezintă o gură vitală de oxigen pentru piața financiară. Acești bani asigură finanțarea proiectelor aflate deja în derulare”, a subliniat economistul.
Potrivit acestuia, dacă statul nu va reuși să acceseze aceste fonduri, va fi obligat să se împrumute pentru a susține proiectele în derulare, la costuri mult mai mari.
„Împrumuturile se realizează deja la o dobândă de aproape 7%, ceea ce, din perspectivă financiară, va genera un blocaj semnificativ în finanțele statului. Dincolo de efectele economice inerente și de costurile suplimentare ale împrumuturilor, ne confruntăm cu o gravă problemă de credibilitate pe care nu o vom putea rezolva ușor. Ne-am asumat un PNRR, un set de reforme și reduceri de costuri, dar iată că acestea nu devin realitate. Dacă nu implementăm aceste reforme, vom pierde la capitolul credibilitate mult mai mult decât pierdem din punct de vedere strict financiar”, a avertizat Adrian Negrescu.
Apărarea Națională, afectată grav
Pe lângă aspectele economice, expertul militar Hari Bucur-Marcu a detaliat implicațiile impasului politic asupra capacității de apărare a României și a programelor de achiziții de armament, inclusiv pentru arme de asalt precum Sig Sauer.
"În momentul de față, în România nu funcționează Legea planificării apărării. Această lege stabilește ciclurile de planificare a puterii militare în România. Un astfel de ciclu, care durează cinci ani, pornește de la Strategia Națională de Apărare a României, pe care președintele a prezentat-o Parlamentului în termenul legal, adică în interiorul a șase luni de la primirea mandatului. Doar că această strategie nu a fost redactată și aprobată conform legii", a explicat expertul.
El a avertizat că, în lipsa unui instrument strategic aprobat și a investițiilor noi, înzestrarea Armatei este serios compromisă de cheltuielile recurente de funcționare.
„Puterea militară presupune încă o măsură importantă, având în vedere că sub 30-40% din întreaga putere militară este reprezentată de armamente, deci de partea de înzestrare și achiziții. Cea mai mare parte a banilor se duce pe cheltuielile de operare cu ceea ce avem deja, necesare pentru pregătirea trupelor și întreținerea tehnicii, elemente esențiale pentru capacitatea de a merge la operații și de a câștiga un război. Acest lucru nu se întâmplă la noi. Impactul direct este că, practic, în momentul de față nu putem vorbi despre o planificare coerentă a apărării naționale, cu o viziune care să continue programele deja declanșate și să deschidă altele noi, așa cum ar fi normal”, a precizat Hari Bucur-Marcu.
Expertul a subliniat că blocajul instituțional depășește sfera politicului, afectând direct proiectele strategice și capacitatea de apărare a României.
„Pe de altă parte, ne confruntăm cu problema lipsei de guvernanță. De luni de zile, România nu are un guvern cu drept de inițiativă legislativă, care să propună legi Parlamentului, să emită ordonanțe de urgență pe timpul vacanței parlamentare sau să negocieze și să încheie tratate ori contracte internaționale. În consecință, nu putem vorbi de îndeplinirea obligațiilor minime pe care le are România în privința programelor strategice de cooperare. La fel de important este și blocajul în încheierea ciclului de pregătire pentru intrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, precum și stagnarea pachetului de programe privind reziliența și reconstrucția. [...] Contextul actual face ca programul despre care ați întrebat să nu poată fi continuat și executat, ceea ce afectează în mod grav întreaga putere militară a României”, a conchis Hari Bucur-Marcu.
Explorează subiectele:
