Bolojan solicită analiză la 26.000 de posturi în sănătate: „Spitale funcționează doar pentru salarii”
Guvernul nu va debloca automat cele 26.000 de posturi solicitate pentru sistemul sanitar, a anunțat joi premierul interimar Ilie Bolojan. Acesta a cerut Ministerului Sănătății o evaluare detaliată a necesarului real de personal din spitale, subliniind că unele instituții funcționează cu costuri salariale disproportionate, în detrimentul actului medical.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra unui paradox: în timp ce se cer deblocate 26.000 de posturi, reprezentând peste 10% din totalul celor 193.000 de angajați din sistemul public de sănătate, gradul mediu de ocupare a celor aproximativ 132.000 de paturi din spitalele publice din România este de doar 65%. Mai mult, premierul a evidențiat că, deși cheltuielile de personal reprezintă în medie 65% din bugetele spitalelor, există „câteva zeci de spitale” unde acestea ajung la 90%.
„Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale. Sunt câteva zeci de spitale în care cheltuielile de personal ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii.”
Pentru a remedia această situație, Bolojan a cerut Ministerului Sănătății să prezinte până luni o analiză care să permită depunctarea spitalelor cu cheltuieli de personal peste media națională și un grad de ocupare a paturilor sub medie, în contextul solicitărilor de noi angajări. Printre soluțiile propuse se numără redistribuirea personalului către secțiile cu activitate intensă și transformarea paturilor neutilizate în locuri pentru îngrijiri paliative, domeniu unde România dispune de doar circa 4.000 de locuri.
O altă problemă identificată de premier este distribuția inegală a medicilor la nivel național. Din aproximativ 27.000 de medici în sistemul public și cei circa 7.000 de studenți la Medicină care termină anual, doar 1.000–1.500 reușesc să se angajeze. Această realitate duce la o competiție acerbă pentru posturi în marile orașe, în timp ce zonele mai puțin dezvoltate se confruntă cu un deficit cronic de medici.
Stabilitatea guvernamentală, esențială pentru economie
În cadrul aceleiași conferințe, premierul interimar Ilie Bolojan a reiterat că nu ia în considerare demisia, argumentând că o schimbare la vârful Guvernului nu ar rezolva dificultățile economice ale României. El a subliniat importanța unui executiv stabil, capabil să continue reformele și să îndeplinească jaloanele PNRR.
„Dacă mâine aș pleca, să știți că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condițiile în care ai un guvern stabil,” a declarat Bolojan, pe 23 iulie. Acesta a adăugat că indicatorii economici din primul semestru sunt în linie cu planificările, iar stabilitatea politică este crucială pentru a evita riscul retrogradării la categoria „junk” de către agențiile de rating. „Cu cât avem mai repede un guvern stabil și politici clare, ferme, care să consolideze economia pe baze sănătoase, cu atât orice risc va fi redus substanțial,” a precizat premierul.
Referitor la piața carburanților, Ilie Bolojan a menționat că Guvernul monitorizează situația cu atenție, în contextul conflictului din Marea Neagră și al atacurilor asupra infrastructurii energetice regionale. Nu sunt estimate probleme de aprovizionare pentru următoarele două săptămâni. „Avem situația de război din Marea Neagră, care crește riscul pentru transportatori, precum și atacurile cu drone asupra companiilor care livrează din Kazahstan. În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme,” a afirmat Bolojan. El a explicat că Rompetrol caută rute alternative, însă producția rafinăriei Petromidia ar putea scădea cu 10-15% în august în lipsa acestora. De asemenea, au fost identificate dificultăți logistice la Oil Terminal, unde traficul feroviar de marfă concurează cu cel de pasageri, motiv pentru care activitatea de încărcare și expediere va fi mutată pe timpul nopții.
Premierul a abordat și subiectul reducerii TVA-ului sau a accizelor la carburanți, avertizând că orice intervenție legislativă trebuie analizată cu atenție pentru a evita penuria de combustibil.
Săptămână decisivă pentru Parlament și PNRR
Săptămâna viitoare se anunță „foarte importantă” pentru Parlament și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a declarat Bolojan. Pe agenda legislativă se află șase capitole esențiale, printre care recompensarea personalului ANAF și al vămilor în funcție de încasările suplimentare, reforma carierei funcționarilor publici, Codul urbanismului, două proiecte de decarbonizare (modernizarea sistemelor de încălzire și dezvoltarea proiectelor pe hidrogen), precum și modificări în domeniul incompatibilităților și al Agenției Naționale de Integritate.
Referitor la legea salarizării unitare, Bolojan a precizat că discuțiile sunt în continuare, iar adoptarea sa în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare este puțin probabilă. El a caracterizat proiectul drept unul dintre cele mai dificile, pasat de guvernele anterioare, dar esențial pentru introducerea echității salariale și crearea unui mecanism stabil, indexat la dinamica economică. Conform premierului, negocierile finalizate în următoarele zile ar putea permite ca actul normativ să ajungă în Parlament la începutul lunii august, într-o nouă sesiune extraordinară.
Viitoarea lege a salarizării vizează eliminarea dezechilibrelor dintre instituțiile publice, cu aproximativ două treimi dintre angajații bugetari beneficiind de majorări, în timp ce restul își vor menține veniturile. „Avem ministere care au azi salarii duble față de alte ministere, deși fac aproximativ același lucru. Nu va scădea niciun venit. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii vor stagna până când vor fi ajunse din urmă de către cele două treimi,” a explicat Bolojan. Plafonul cheltuielilor salariale a fost majorat cu 12,1 miliarde de lei, menținând ponderea de 8,1% din PIB. Premierul a avertizat că, fără adoptarea noii legi, indexarea automată a salariilor cu rata inflației ar genera o creștere similară a cheltuielilor, dar ar accentua discrepanțele existente.
În ceea ce privește proiectul privind incompatibilitățile, Guvernul va susține în Parlament menținerea obligației de publicare a declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor publice, o prevedere eliminată inițial din forma depusă în Legislativ. România are nevoie și de adoptarea unei legi pentru aprobarea acordului de împrumut în cadrul programului european SAFE , pentru a putea solicita un avans de 2,5 miliarde de euro.
De asemenea, premierul a abordat recentul atac cibernetic asupra bazei de date a Agenției Naționale de Cadastru. STS, SRI și Directoratul Național de Securitate Cibernetică lucrează la remedierea situației, iar evaluările indică faptul că datele privind proprietățile nu au fost compromise. Activitatea instituției ar urma să fie reluată săptămâna viitoare, după transferarea aplicațiilor în cloudul guvernamental.
Biodiversitate și PNRR: 1 miliard de euro pentru mediu
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, îndeplinind un jalon din PNRR în valoare de un miliard de euro. „Tocmai am trecut un jalon de reformă pe care Ministerul Mediului trebuia să îl îndeplinească pentru PNRR, în valoare de un 1 miliard de euro! [...] 1 miliard de euro din PNRR rămân în țară pentru investiții vitale pentru sute de comunități!” a transmis Diana Buzoianu. Strategia stabilește un cadru clar de acțiune pentru protejarea biodiversității, cu instituții responsabile, termene, surse de finanțare și indicatori de rezultat.
Guvernul a analizat și stadiul pregătirii Cererii de Plată nr. 5 din PNRR, pentru care România trebuie să îndeplinească 75 de ținte și jaloane. Până în prezent, 44 de documente finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, 21 sunt în discuții tehnice, iar 10 nu au fost încă trimise către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Executivul a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții să finalizeze toate documentele restante până la 30 iulie 2026.
În plus, a fost aprobat un memorandum pentru un grant de 1,7 milioane de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Fondurile vor fi utilizate pentru pregătirea programului SHARP, destinat creșterii eficienței și rezilienței sistemelor de încălzire și răcire din România, finanțând studii, analize, asistență tehnică și pregătirea investițiilor. Ministerul Energiei va coordona implementarea proiectului, iar grantul poate fi utilizat până la 31 decembrie 2027.
Explorează subiectele:
