Capcanele nopții: șoselele naționale unde condusul noaptea devine o probă de foc

Deși extinderea rețelei de drumuri de mare viteză către pragul de 1.500 de kilometri a mai degrevat din presiunea de pe traseele tradiționale, pentru mii de conducători auto deplasările nocturne pe drumurile naționale rămân o sursă continuă de stres. Traficul greu sufocant, șantierele complexe, relieful sinuos și traversarea unor localități slab luminate transformă mai multe tronsoane din țară în veritabile provocări odată cu lăsarea întunericului.

Inaugurările din ultimele decenii au sporit siguranța pe arterele conectate la rețeaua națională de autostrăzi și drumuri expres, ajunsă în prezent în proximitatea bornei de 1.500 de kilometri. Cu toate acestea, pe coridoarele vechi, unde capacitatea de preluare este depășită, riscurile de accidentare cresc considerabil pe timpul nopții din cauza fluxului ridicat de autotrenuri, a stâncilor instabile și a intervențiilor prelungite de consolidare a versanților.

Defileul Oltului: valul de TIR-uri și șantierele de la înălțime

Drumul Național 7 pe tronsonul Boița – Râmnicu Vâlcea, lung de aproape 80 de kilometri, urmează un traseu cu rădăcini milenare. Utilizat încă din perioada dominației romane, coridorul de pe malul drept al râului a fost reamenajat sub administrație habsburgică între anii 1717 și 1722, primind numele istoric de „Via Carolina”.

La peste 300 de ani distanță, acest sector rutier rămâne una dintre cele mai aglomerate căi de transport din România. În prezent, aglomerația se acutizează imediat ce soarele apune, din pricina restricțiilor temporare aplicate vehiculelor de mare tonaj.

Măsura instituită în martie, ce restricționează tranzitul camioanelor pe timpul zilei, a fost extinsă recent până târziu în toamnă:

„Restricțiile de circulație instituite pe DN7, pe sectorul cuprins între Călimănești–Căciulata și Câinenii Mari, se prelungesc până la data de 15 noiembrie 2026. În continuare, în intervalul 08:00–17:30, de luni până sâmbătă, este interzisă circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone. Restricțiile sunt necesare pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță și pentru protejarea participanților la trafic și a muncitorilor din șantier”
— Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)

Ca o consecință directă, după ora 17:30 defileele Turnu Roșu și Cozia sunt invadate de convoaie nesfârșite de camioane. Șoferii sunt nevoiți să avanseze în coloane kilometrice, sub amenințarea permanentă a căderilor de pietre și a șantierelor deschise pe versanți.

Direct deasupra șoselei se desfășoară construcția segmentului Boița – Cornetu din Autostrada A1 Sibiu – Pitești, utilajele acționând pe alocuri la aproape o sută de metri deasupra carosabilului. Printre proiectele de anvergură se remarcă ecoductul Călinești (Racovița), aflat în execuție, care va traversa simultan DN7, calea ferată și cursul Oltului, urmând să fie completat mai târziu de o lucrare similară la Lazaret. Tronsonul montan include 7 tuneluri, 24 de poduri și 24 de viaducte, însumând 11 kilometri de structuri inginerești. Termenul estimat de finalizare este 2028–2029, moment în care autostrada va prelua majoritatea vehiculelor grele.

DN56A: linie dreaptă, sate întunecate și tranzit balcanic

O altă legătură intens folosită, cu o lungime de circa 90 de kilometri, este DN56A între Drobeta-Turnu Severin și Calafat. Traseul istoric din apropierea Dunării a fost refăcut din beton după cel de-Al Doilea Război Mondial, la o lățime de 6–7 metri, fiind ulterior reabilitat în anii 2000, în pregătirea conectării cu Podul Calafat – Vidin, inaugurat pe 14 iunie 2013.

Importanța drumului este reflectată și în mărturiile memorialistice ale zonei:

„De drumul Calafatului, pe care acum mașina înaintează în viteză, m-au legat, în timp, multe amintiri. Primele dintre ele le păstrez încă înainte de a fi mers la şcoală, fiind desprinse din poveştile ascultate prin sat de la oamenii mai în vîrstă. Pe acest drum, de pildă, unii dintre ei s-au dus cu căruţa până la Calafat, în 1877, de unde, apoi, au trecut Dunărea şi au luptat împotriva turcilor, pentru independenţa deplină a ţării”
— Ilarie Hinoveanu, revista „Ramuri”, 1976

Astăzi, coridorul este esențial pentru transportul de marfă spre Bulgaria și Balcani. Mii de autotrenuri îl străbat zilnic, însă profilul de câmpie cu porțiuni lungi de linie dreaptă îi îmbie pe unii șoferi la viteze excesive. Pericolul major apare noaptea, la traversarea localităților rurale fără iluminat corespunzător, unde acostamentul este ocupat frecvent de pietoni, atelaje hipice, animale sau mini-tractoare.

Pentru a descongestiona zona ca urmare a amplificării tranzitului comercial dinspre Turcia, Grecia și Bulgaria, autoritățile pregătesc o alternativă. În primăvara anului 2026, CNAIR și consiliile județene Mehedinți și Dolj au demarat parteneriatul pentru studiul de fezabilitate al unui drum expres de 70 de kilometri între Drobeta-Turnu Severin și Calafat.

DN1 Sibiu – Brașov: aglomerație mixtă în „Țara Oltului”

Pe cei 140 de kilometri care leagă Sibiul de Brașov prin Făgăraș, DN1 rămâne o arteră sufocată. Deși inaugurarea centurii ocolitoare a municipiului Făgăraș în 2025 a oferit o gură de oxigen zonei urbane, satele înșirate pe traseu continuă să suporte un trafic mixt infernal: navetiști locali, fluxuri de turiști și camioane de cursă lungă.

Soluția structurală este așteptată din partea Autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș, ai cărei 68 de kilometri împărțiți în patru loturi se află în execuție din 2025. În toamna anului 2026, pe cel mai înaintat șantier progresul a trecut de 40%, apărând deja primii kilometri asfaltați. Rețeaua va fi continuată ulterior spre Brașov cu un nou drum de mare viteză.

Transfăgărășanul, Transalpina și trecătorile montane

Dincolo de marile axe comerciale, șoselele montane din România impun propriile rigori. DN7C (Transfăgărășan), realizat între anii 1970 și 1974 și dat în folosință la 20 septembrie 1974, atinge cote de peste 2.000 de metri pe distanța sa de peste 150 de kilometri dintre Argeș și Sibiu. Pe tronsonul alpin de creastă, circulația pe timpul nopții este strict interzisă, accesul fiind permis exclusiv între orele 07:00 și 21:00.

Aceeași restricție nocturnă – funcțională între 07:00 și 21:00 în iulie și august – s-a aplicat în vara lui 2026 și pe Transalpina (DN67C). Șoseaua lungă de circa 148 de kilometri între Novaci și Sebeș, inaugurată în 1939 de Carol al II-lea peste o veche potecă de transhumanță, este accesibilă pe tot traseul doar câteva luni pe an.

În nord, DN18 traversează Pasul Gutâi între Baia Sprie și Mara, atingând 987 de metri altitudine pe o lungime de aproape 20 de kilometri. Traseul, reamenajat la mijlocul anilor 1960 și asfaltat în deceniul următor, a scurtat trecerea munților de la șase ore la numai o oră și jumătate. În ciuda amenajării moderne cu ziduri de sprijin și terasamente masive, serpentinele izolate din Maramureș păstrează o reputație temută.

O experiență nocturnă solicitantă o oferă și Defileul Jiului, pe DN66, între Bumbești-Jiu și Petroșani. Deși drumul deschis la finele secolului al XIX-lea a fost modernizat prin lărgirea virajelor cu dinamită, montarea de plase ancorate pe stânci și parapeți de siguranță, relieful abrupt și îngustimea văii mențin un nivel ridicat de atenție pentru cei peste 30 de kilometri străbătuți.

Explorează subiectele:

siguranță rutierădrumuri naționaleinfrastructură

Distribuie Distribuie Comentarii