Prin adoptarea OUG 13/2017 privind modificarea legislației penale, Guvernul nu a împiedicat Consiliul Superior al Magistraturii să își realizeze o atribuție constituțională, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituționale a României a constatat că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească.

"Curtea constată că adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu a generat un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă — Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească — Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de CSM, să își realizeze o atribuție constituțională, ci a acționat intra vires, exercitând o competență proprie conferită de prevederile art. 115 din Legea fundamentală", se arată în motivarea publicată joi pe site-ul CCR.

Instanța constituțională a reținut că Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul CSM în alte materii decât activitatea autorității judecătorești, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz.

"În prezenta cauză (...), Curtea observă faptul că autorii sesizării, prin criticile formulate, nu țin seama de dispozițiile legale și constituționale referitoare la competența Consiliului Superior al Magistraturii, și nici de jurisprudența Curții Constituționale în materia avizelor pe care această autoritate publică este abilitată să le adopte. (...) Instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești (...) au misiunea constituțională de a realiza justiția (...), de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară (...), respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției (...), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare", se menționează în motivare.

CCR mai apreciază că CSM, ca parte componentă a autorității judecătorești cu rol de garant al independenței justiției, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului sau Guvernului, ca autorități legiuitoare, pentru că ar fi afectate "valori constituționale precum statul de drept sau principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale".

Referitor la sesizarea privind existența unui conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, CCR a constatat că decizia Guvernului de a adopta OUG 13/2017 nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuții sau competențe care aparțin Parlamentului.

"Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competență proprie prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală", se arată în motivare.

CCR a discutat pe 8 februarie cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei CSM, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale. Instanța constituțională a stabilit că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG 13/2017.

AGERPRES