Cele șapte locuri neobservate prin care casa pierde căldură iarna

Înainte de a achiziționa materiale pentru izolare, este recomandată o inspecție a locuinței într-o zi friguroasă. Cea mai simplă metodă constă în apropierea mâinii de zonele predispuse la infiltrații, cum ar fi marginile ușilor, ale ferestrelor sau locurile pe unde trec instalațiile. Din motive de siguranță și pentru a preveni riscul de incendiu, este strict contraindicată utilizarea brichetelor sau a lumânărilor pentru a detecta curenții de aer. Pentru un diagnostic de precizie, se poate apela însă la o cameră cu termoviziune, care indică exact punctele de pierdere termică.

Cele 7 puncte vulnerabile ale locuinței

Primul pas pentru reducerea pierderilor energetice este depistarea locurilor pe unde pătrunde frigul sau iese aerul cald. Dacă unele zone, precum tâmplăria veche, sunt evidente, altele sunt mult mai subtil de identificat.

1. Ramele și etanșarea ferestrelor

Chiar și în cazul geamurilor termopan, eficiența termică scade drastic dacă etanșarea dintre ramă și cercevea este deficitară. Garniturile uzate, ramele deformate sau mecanismele de închidere dereglate permit infiltrarea aerului rece. Dacă simțiți curent lângă o fereastră închisă, este momentul să verificați aceste componente și să înlocuiți piesele deteriorate.

2. Ușile exterioare și cele de la balcon

Ușile vechi, cele de la intrare sau cele care asigură accesul spre balcon prezintă adesea spații neetanșe între foaia de ușă și toc, ori în zona pragului. Verificarea marginilor și a părții inferioare a ușii este esențială pentru a depista pe unde pătrunde aerul rece.

3. Colțurile camerelor și pereții exteriori

În lipsa unei izolații termice sau atunci când aceasta este degradată, pereții exteriori devin surse majore de pierdere a căldurii. Îmbinările dintre planșee și pereți, colțurile și stâlpii de rezistență se pot transforma în punți termice. Acestea se manifestă prin pereți reci la atingere, condens sau chiar pete de mucegai. În plus, amplasarea pieselor de mobilier lipite de acești pereți blochează circulația aerului și agravează formarea condensului.

4. Podul și acoperișul

Deoarece aerul cald se ridică, locuințele cu pod neîncălzit pierd multă energie prin tavan dacă planșeul nu dispune de un strat termoizolant eficient. Izolația din pod trebuie să fie uscată, continuă și intactă, întrucât materialele tasate sau spațiile rămase descoperite diminuează randamentul întregului sistem.

5. Subsolul și pardoseala

Casele construite direct pe pământ sau peste un subsol neizolat au adesea podele reci, ceea ce accentuează senzația de frig la nivelul picioarelor și duce la un consum mai mare de energie pentru încălzire. Dacă există un subsol, este indicată verificarea planșeului care îl separă de spațiul locuit.

6. Trecerile instalațiilor, prizele și întrerupătoarele

O problemă frecventă la clădirile mai vechi, dar greu de sesizat, o reprezintă infiltrarea aerului prin golurile din jurul cablurilor, țevilor sau al prizelor montate pe pereții exteriori. Aceste spații dintre elementele constructive și locurile pe unde instalațiile traversează zidurile contribuie semnificativ la disconfortul termic.

7. Coșurile de fum și sistemele de ventilație

Deși circulația aerului este vitală pentru un mediu sănătos, gurile de ventilație dezafectate, deschiderile neetanșe, precum și clapetele sau ușițele de acces la coșurile de fum pot genera pierderi de căldură. Cu toate acestea, este strict interzisă blocarea căilor de ventilație active sau obturarea coșurilor de fum funcționale. În casele dotate cu sobe, centrale sau alte echipamente pe bază de combustibil, ventilarea corectă este crucială pentru evacuarea gazelor arse și pentru siguranța locatarilor.

Soluții rapide de izolare fără șantier în casă

Atunci când pierderile termice provin din infiltrații minore și nu din probleme structurale, confortul poate fi îmbunătățit rapid, fără a transforma casa în șantier, alegând intervențiile potrivite pentru cauza identificată.

• Schimbarea garniturilor: Aplicarea benzilor autoadezive din spumă sau cauciuc pe ramele curățate în prealabil oprește pătrunderea aerului pe la uși și ferestre. Dimensiunea benzii trebuie adaptată golului existent.
• Folosirea opritoarelor de curent: Montarea unui profil special sau a unui opritor textil la baza ușii este o metodă simplă de a bloca aerul rece, ideală pentru ușile către balcon, holuri reci sau alte spații neîncălzite.
• Aplicarea foliilor termoizolante pe geamuri: Montate pe interior, aceste folii transparente formează o pernă suplimentară de aer. Deși reduc senzația de curent (în funcție de calitatea montajului și tipul ferestrei), ele nu pot suplini o tâmplărie cu defecțiuni grave de etanșare.
• Astuparea fisurilor și a rosturilor: Golurile din jurul țevilor sau dintre perete și tocul ușii pot fi acoperite cu materiale de etanșare specifice suprafeței și dimensiunii rostului. Atenție însă: fisurile care sugerează probleme de structură necesită evaluarea unui specialist înainte de a fi acoperite. La intervențiile lângă prize, folosiți doar soluții compatibile și nu introduceți materiale improvizate în dozele electrice.
• Utilizarea draperiilor groase: Perdelele și draperiile dense reduc frigul resimțit lângă geamuri pe timpul nopții. Ziua, dacă este soare, acestea trebuie trase pentru a lăsa lumina să încălzească natural încăperea. Este esențial ca draperiile să nu acopere caloriferele, pentru a nu bloca răspândirea căldurii în cameră.
• Așezarea covoarelor pe suprafețele reci: Covoarele groase puse peste gresie sau parchetul montat deasupra unui spațiu neîncălzit sporesc confortul la nivelul picioarelor, chiar dacă nu țin loc de o izolare propriu-zisă a pardoselii.
• Refacerea izolației din pod: Dacă materialul izolant din pod s-a tasat, s-a deplasat sau s-a stricat, acesta poate fi completat sau înlocuit fără a deranja interiorul casei. Lucrările trebuie să respecte însă normele de protecție la foc, ventilare a acoperișului și control al vaporilor.

Pe lângă aceste intervenții fizice, modul în care este împrospătat aerul joacă un rol major. Aerisirea trebuie făcută scurt și intens, deschizând larg geamurile timp de câteva minute. Această practică permite schimbul rapid de aer fără a răci mobilierul și pereții, spre deosebire de lăsarea ferestrelor întredeschise pe perioade îndelungate. În final, trebuie reținut că aceste soluții rapide rezolvă problema curenților de aer, dar nu pot înlocui o termoizolație completă în cazul în care acoperișul, pardoseala sau zidurile au deficiențe majore.

Explorează subiectele:

izolație termică facturi încălzire eficiență energetică

Distribuie Distribuie Comentarii