Vulnerabilitatea ascunsă a Neptun Deep: de ce nu avem apărare antidronă
Achiziții blocate și sisteme așteptate abia în 2030
Tensiunile de securitate din Marea Neagră au escaladat vizibil după ce, într-un interval de numai trei săptămâni, opt nave comerciale au fost lovite în proximitatea litoralului românesc și a celui bulgăresc, unul dintre incidente având loc chiar în apele teritoriale ale României. În acest context, capacitatea statului român de a-și apăra infrastructura energetică critică este grav afectată de stagnarea contractelor militare prioritare.
Generalul Virgil Bălăceanu atrage atenția că achizițiile esențiale pentru apărarea aeriană și antidronă bat pasul pe loc, deși amenințările sunt imediate.
„Programul SAFE mai are încă șase programe de semnat. Din aceste șase programe, cinci țin de apărarea aeriană și antidronă și nu au fost semnate. Dacă noi n-am semnat nici programul pentru Millennium, care înseamnă să instalăm pe nava de luptă mijloace de combatere a dronelor eficiente, în genul celor terestre SkyNet sau SkyRanger, atunci înseamnă că avem întârzieri serioase și nu știm care sunt prioritățile. Dacă nu avem contractul semnat acum, este clar că ele vor sosi peste 3-4 ani de zile, aproape de anul 2030, când se încheie actualul program SAFE” – generalul Virgil Bălăceanu.
Pe lângă lipsa acestor contracte, Forțele Navale Române se confruntă cu o dotare precară. Deși România deține, în principiu, armament capabil să distrugă astfel de ținte, timpul de reacție și mijloacele de detecție reprezintă obstacole majore. Pentru a nu fi luate prin surprindere de drone rătăcite sau lansate intenționat, forțele române au nevoie critică de radare performante.
„Antidronă, în primul rând ne-ar trebui sisteme radar care să detecteze de la distanțe cât mai mari dronele. Avem nevoie de mijloace de detecție, mai ales în condițiile în care dronele maritime au o suprafață mică și apare și impedimentul valurilor, care constituie un factor de ecranare în momentul în care cauți să descoperi un obiect care are o amprentă radar foarte scăzută” – generalul Virgil Bălăceanu.
Odată depistate țintele, intervenția depinde de rapiditatea navelor disponibile, un capitol la care apar alte limitări tehnice.
„Dacă știm direcția de deplasare și viteza, trebuie să avem o capacitate de reacție foarte mare, să avem ambarcațiuni ale Gărzii de Coastă înarmate cel puțin cu mitraliere grele sau nave de luptă ale Forțelor Navale. Fregata Mărășești are tunuri de 30 mm care pot fi folosite, dar are un timp de deplasare foarte mare. Trebuie să înarmăm navele Hisar în primul rând cu tunurile cu tragere rapidă pentru combaterea țintelor aeriene și a dronelor” – generalul Virgil Bălăceanu.
Haos instituțional: patru entități, niciun comandant unic
Dincolo de deficiențele tehnice, apărarea strategică în Marea Neagră este paralizată de un vid legislativ și organizatoric. În cazul unei crize generate de un atac militar, nu există o comandă unică, responsabilitățile fiind împărțite între companii private, autorități civile și două ministere.

Generalul Bălăceanu avertizează asupra lacunelor din legislație și din înzestrarea armatei Foto: MApN
„Noi trebuie să acționăm pentru pază și apărare. Privitor la pază, sunt destul de responsabili: avem beneficiarul, că el răspunde în primul rând, și avem Ministerul de Interne prin Garda de Coastă. Problema se pune la apărarea împotriva unor amenințări militare. Iar marea vulnerabilitate este că avem responsabilitățile împărțite: îl avem pe beneficiar (OMV-ul și Romgazul), avem Autoritatea Navală Română, avem Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Nu avem un coordonator principal, un comandant al misiunii de apărare când apar amenințări de tip militar, pentru că dronele încărcate cu explozibil înseamnă o amenințare militară” – generalul Virgil Bălăceanu.
Pentru a rezolva această fragmentare, generalul susține că este nevoie urgentă de modificarea legislației, astfel încât să fie stabilită o ierarhie clară de comandă, similară celei aplicate în spațiul aerian.
„Ca atare, avem nevoie de o lege care să stabilească cine răspunde de integrarea tuturor acestor instituții, așa cum a stabilit legea privind combaterea aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României. Ministrul Apărării a stabilit privitor la combaterea dronelor aeriene Comandamentul Forțelor Întrunite. Dacă ministrul Apărării prin prevedere de lege va fi cel împuternicit, probabilitatea este destul de mare să desemneze Comandamentul Operațional Naval” – generalul Virgil Bălăceanu.
Cât de rezistentă este, de fapt, platforma Neptun Deep
În ciuda temerilor vehiculate în spațiul public privind un potențial dezastru provocat de drone la platformele marine, structura fizică a Neptun Deep este proiectată să reziste la șocuri majore. Generalul Bălăceanu subliniază că o singură dronă aeriană nu poate distruge în întregime o asemenea construcție, care este gândită să facă față atât accidentelor, cât și condițiilor meteorologice extreme.
„Dincolo de aceste aspecte, platforma însăși este o masă solidă de 16.500 de tone, cu piloni care trebuie să reziste la condiții extrem de dificile din punct de vedere meteo. Trebuie să asigure suportul unei platforme foarte grele. Ca atare, este extrem de rezistentă infrastructura”, explică acesta.
O lovitură izolată ar avea mai degrabă un impact psihologic și ar pune în pericol personalul prezent acum pe șantier, însă pentru distrugeri masive ar fi nevoie de un atac coordonat de mare amploare.
„Sigur că prima întrebare este dacă o dronă cu 30-50 kg aeriană produce un dezastru unei platforme de 16.500 de tone. Deci produce, da, unele daune, mai ales din punct de vedere moral și sigur că pune în pericol siguranța celor care lucrează deocamdată pe platformă, pe Neptun Deep. În momentul în care se începe exploatarea pe platformă, nu vor mai fi oameni. Asta nu înseamnă că nu trebuie să protejăm infrastructura. Totuși, ca să producă cineva daune serioase, ar trebui să lovească în mod cert cu mai multe, dacă nu chiar să folosească zeci de drone maritime, pentru că ele pot să transporte de la câteva sute până la 1.000 de kg de explozibil” – generalul Virgil Bălăceanu.
Adevărata vulnerabilitate tehnică a proiectului va apărea însă în faza de exploatare automată. Chiar dacă structura rămâne în picioare, un atac precis asupra unui punct vital poate bloca întreaga activitate de extracție.
„Sigur că în momentul în care platforma va fi în exploatare, poți să-i lovești inima. Dacă e lovită inima, platforma nu mai lucrează. Deci noi trebuie să avem o descriere tehnică pe care cel care este beneficiar ne-o poate spune și care îi sunt vulnerabilitățile, practic. În mod normal, doar beneficiarul platformei și constructorul cunosc aceste detalii” – generalul Virgil Bălăceanu.
Explorează subiectele:

