Cum a reușit un român cu loc de muncă să strângă peste 10.000 de lei din sticlele abandonate prin cartier

Experiența unui cetățean care a reușit să economisească sume considerabile din reciclarea PET-urilor, sticlelor și dozelor de aluminiu a generat dezbateri ample în mediul online. De la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, acesta a câștigat peste 10.000 de lei, bazându-se pe ambalajele pe care alții le abandonează în cartierul său.

Pentru a demonta scepticismul internauților, bărbatul a prezentat pe comunitatea Reddit r/roFrugal dovezile câștigurilor sale recente, care însumează aproximativ 1.000 de lei în doar o lună și jumătate. Tichetele fotografiate reprezintă exclusiv sumele strânse în acest ultim interval, nu totalul acumulat de la lansarea programului.

„Am strâns 1.000 de lei din SGR timp de o lună și jumătate și peste 10.000 de lei de când s-a implementat SGR. Pentru că am văzut aici destui care se dau mari cu sume delirante făcute din SGR și, în același timp, ca să dovedesc că nu vorbesc prostii, am păstrat toate tichetele SGR din ultima lună, până am strâns cel puțin 1.000 de lei” — utilizator Reddit

Frica de șomaj și de automatizare, motorul din spatele colectării

Deși deține o locuință și are un loc de muncă stabil, românul a explicat că incertitudinea economică îl motivează să strângă zilnic ambalaje pentru a-și crea un fond de rezervă. Acesta se teme că ar putea fi concediat oricând și că piața muncii devine tot mai inaccesibilă.

„În primul rând, ce mă scoate din casă este mai mult viitorul. Mă dă afară angajatorul când vrea el, că e criză, alți angajatori caută să nu te angajeze, fie să aducă muncitori asiatici sau mașini. Eu trebuie să am o parașută de salvare în caz că ce este mai rău se adeverește” — utilizator Reddit

Mulți utilizatori au presupus inițial că bărbatul are o afacere proprie sau că lucrează în domeniul HoReCa, având astfel acces facil la volume mari de sticle. În realitate, el obține o medie de 30 de lei zilnic doar din plimbările prin cartierul în care locuiește. Deși uneori activitatea pare o slujbă cu normă întreagă, el o privește ca pe un job part-time: „Doar o iau la pas în zone pe care le știu și asta e, când vreau eu”.

Recipientele sunt duse la aparatele de colectare și valorificate la casele self-service în aceeași zi sau, cel târziu, în ziua următoare. Uneori, recunoaște că este nevoit să caute în tomberoane și coșuri de gunoi, moment în care se simte stânjenit: „Uneori încerc să o fac cât mai discret”. Alteori, însă, primește ambalajele direct de la necunoscuți. „Nu o să mint, am avut puțin ajutor din partea unor străini care mi-au dat toate sticlele lor. I-am întrebat de ce mi le dau. Majoritatea îmi spun că adună din instinct, dar uită să mai meargă la automat sau nu au chef”, a relatat bărbatul.

Căutările prin coșurile de gunoi i-au adus și surprize neașteptate. De-a lungul timpului, pe lângă PET-uri și doze, a descoperit o bancnotă de 100 de lei, aproximativ zece kilograme de piese Lego și o pereche de căști Apple AirPods. Dincolo de câștigul personal, el apreciază și impactul ecologic al sistemului: „Eu, sincer, mă bucur că nu mai sunt aruncate în păduri, nu mai blochează dozele râurile”.

De la „mina de aur” din mediul rural la cadouri de Crăciun din bonuri

Povestea sa a încurajat și alți cetățeni să își împărtășească strategiile de reciclare. Unii au transformat colectarea într-o metodă de economisire pe termen lung, păstrând voucherele pentru perioada sărbătorilor de iarnă.

„Eu anul trecut am strâns de la toți cunoscuții care le aruncau la tomberon și am scos cam 1.600 de lei. De Crăciun, când trebuia să le iau cadouri copiilor lor, plus oferta de 50% cashback de la Carrefour, am ajuns la 2.400 de lei. Anul ăsta m-am cam lăsat de meserie, am doar vreo 900 de lei din ianuarie până acum. Oricum, eu strâng bonurile tot timpul anului și le consum de sărbători. Are mai mult sens decât să tot ard câte 10 lei la o tură de shopping” — comentator pe Reddit

Pentru a eficientiza procesul, unii colectori evită aparatele clasice și apelează la centrele care preiau ambalajele la grămadă: „Eu le strâng câteva luni și apoi mă duc cu sacii la Metro. Au un aparat unde verși tot sacul și le trage automat. Bag cam 700 de sticle în 10–15 minute”. În același timp, un alt participant la discuție a punctat potențialul uriaș din satele unde infrastructura de returnare lipsește: „E o mină de aur, mulți le aruncă pe unde apucă, pentru că nu au unde să le recicleze”.

Sistemul a generat și forme inedite de solidaritate. Pentru a-i scuti pe colectori de umilința căutării prin gunoaie, unii cetățeni lasă ambalajele la vedere. „M-am obișnuit ca, atunci când îmi cumpăr o doză de suc când sunt în centru, să o las pe tomberon sau lângă acesta, tocmai pentru a nu obliga oamenii să caute în tomberon după ea. Poate o să se facă și la noi un obicei din a nu arunca la tomberon sau pubelă dacă nu reciclezi, ci să le lași lângă”, a explicat un internaut.

Un alt utilizator a povestit o întâmplare emoționantă legată de mama sa, care obișnuia să arunce dozele de bere în pubela din fața curții. Timp de mai multe săptămâni, familia a auzit o persoană care scotocea noaptea în recipient, până când situația a luat o turnură neașteptată, care i-a determinat ulterior să îi lase omului ambalajele în saci separați:

„Într-o dimineață apare pe clanța porții o plasă cu două beri în ea, fix de care obișnuia ea să bea. A crezut că i-au făcut colegii o farsă, dar nu avea cine să știe exact marca de bere. Ne-am uitat pe cameră și, ce să vezi, un om complet străin venise, atârnase plasa pe clanță, la șase dimineața, și apoi s-a întors tot în direcția de unde a venit” — utilizator Reddit

Bilanțul SGR: Peste 12,5 miliarde de ambalaje returnate

Inaugurat pe 30 noiembrie 2023 și gestionat de compania RetuRO, Sistemul de Garanție-Returnare presupune plata unei garanții de 50 de bani pentru băuturile îmbuteliate în recipiente de plastic, metal sau sticlă, cu volume între 0,1 și 3 litri. Suma este restituită integral la predarea ambalajului, fără obligația de a prezenta bonul fiscal.

Datele oficiale ale RetuRO indică o adopție masivă a programului. Dacă în anul 2024 au fost colectate circa 3,36 miliarde de recipiente, în 2025 pragul a trecut de 5,2 miliarde. Trendul ascendent a continuat și în primele nouă luni ale anului 2026, perioadă în care s-au returnat peste 4,1 miliarde de ambalaje, iar rata de colectare a atins aproximativ 85% (în creștere de la 82% în intervalul similar din 2025). De asemenea, în aceste nouă luni, RetuRO a direcționat către reciclatori în jur de 305.600 de tone de materie primă.

La finalul lunii octombrie 2026, bilanțul total de la lansarea sistemului depășea 12,5 miliarde de ambalaje recuperate, ceea ce echivalează cu peste 900.000 de tone de materiale. Adela Smeu, directorul general al RetuRO, a subliniat pe 28 octombrie 2026, în cadrul unui eveniment aniversar, că studiile periodice ale companiei arată o implicare a aproape 80% dintre români în acest proces. „În momentul de față, milioane de consumatori au introdus colectarea materialelor și ambalajelor în rutina de zi cu zi”, a declarat aceasta, conform Agerpres .

Explorează subiectele:

SGR reciclare ambalaje RetuRO

Distribuie Distribuie Comentarii