Drone rusești doborâte în România: experții exclud atac iminent, dar văd război psihologic

România a fost pusă în alertă după ce trei drone, identificate ulterior ca fiind de tip Shahed și de proveniență rusească, au fost doborâte sau au tranzitat spațiul aerian național în decurs de doar câteva zile, readucând în prim-plan intensitatea războiului din Ucraina și riscurile pentru țările vecine. În timp ce publicul și unii oficiali se întreabă dacă aceste incidente semnalează un atac iminent, experții militari și de securitate consultați de publicația noastră oferă o perspectivă nuanțată: deși exclud un conflict direct, aceștia avertizează asupra unui posibil război hibrid și psihologic orchestrat de Moscova.

Valul de incidente cu drone în spațiul aerian românesc a generat discuții intense despre natura amenințării și reacția României și a NATO. Pe fondul avertismentelor din serviciile britanice de intelligence, care indică o posibilă confruntare a Federației Ruse cu NATO în lunile următoare pentru a testa coeziunea alianței și reacția noului guvern britanic, oficialii români au reacționat ferm. Oana Țoiu, fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul demis recent, a subliniat că astfel de incursiuni nu sunt întâmplătoare.

Acum știm mai multe și despre interceptarea de vineri: Parchetul General a confirmat că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip Shahed, același tip pe care Rusia îl lansează, noapte de noapte, asupra Ucrainei. Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri.Oana Țoiu

**Specialiștii exclud un atac rusesc direct** Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, consideră că probabilitatea unui atac rusesc asupra României este scăzută. Un astfel de atac asupra țintelor NATO, potrivit expertului, nu s-ar realiza cu o singură dronă, ci prin "roiuri" de aeronave fără pilot, similar cu situațiile din Ucraina și războiul din Golf.

Probabilitatea unui atac, găsesc, este scăzută. Când execuți un atac și ai ataca ținte de pe teritoriul NATO, România fiind membru în NATO, nu ai trimite o singură dronă. Acum se operează în roiul de drone, iar cele mai bune exemple sunt cele din Ucraina și din războiul din Golf. Dacă vrei să testezi, regula este să testezi cu o dronă-momeală, Gerbera. Dacă vrei să obții și informații, trimite o dronă de informații, să zicem, tip Orlan-10. Nu aș vedea de ce să testezi cu o dronă explozivă, pentru că în momentul în care NATO îți dovedește că traiectoria dronei nu s-a îndreptat către o țintă din Ucraina și a fost deviată de la traiectorie, iar de la bun început traiectoria a fost spre teritoriul NATO, va trebui să răspunzi de ce ai folosit o dronă pentru a realiza un asemenea atac. Însă ar fi o dronă care s-ar bucura de puțin succes, mai ales din momentul în care cel care se apără, vezi România, vezi NATO, a început să fie mult mai ferm și să doboare drone. Sigur că avem situația în ziua de luni, 27 iulie, când o dronă a intrat și a ieșit din spațiul aerian al României. A fost într-o perioadă de timp scurtă. Putem presupune că dronele care vin de-a lungul talvegului Dunării uneori nu intră și în spațiul aerian al României, dar ies.Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu

Generalul Bălăceanu explică și motivele pentru care dronele rusești tranzitează spațiul aerian românesc. Acestea folosesc adesea coridorul aerian de-a lungul Dunării pentru a crea probleme apărării antiaeriene ucrainene, respectând, în același timp, principiul de a nu viola spațiul aerian al țărilor vecine. Această manevră ar putea fi o strategie de inducere în eroare. Există două scenarii principale pentru prezența dronelor: fie sunt în derivă, fie urmăresc lovirea unui obiectiv. Identificarea obiectivului devine crucială, iar un atac asupra teritoriului României ar aduce mai multe pierderi decât câștiguri pentru Rusia, riscând o reacție dură din partea NATO.

Pentru că dacă ne uităm la prima dronă, ea are un traseu de la Sulina la Brăila, s-a spus de Fetești, dar se pare că s-a greșit, e vorba de Urziceni, înspre zona de sud a Buzăului, undeva la granița Buzău–Ialomița. Și am specula dacă am spune că drona se îndrepta spre București. Să lovești o capitală cu o dronă, ce efect s-ar obține? Ar fi mai mult decât un protest diplomatic, o expulzare a ambasadorului, dacă s-ar dovedi că tu ai îndreptat o dronă asupra capitalei unui stat membru NATO, tu fiind Federația Rusă. În momentul în care însă au testat, și au testat la noi, dronele au ajuns pe o adâncime mai mare. Știm că avem situația în care o dronă a ajuns chiar în spațiul aerian aparținând județului Vrancea, după care a ieșit din spațiul aerian, a fost pierdută și de pe radare. Am avut situații în care s-a marcat, probabil prin război electronic, pentru că în realitate nu a fost văzută nicio dronă să fi ajuns până în zona Constanța–Tuzla.Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu

O ipoteză plauzibilă pentru creșterea numărului de incursiuni este că multe dintre drone se află în derivă. Apărarea antiaeriană ucraineană, devenită mai eficientă, folosește tot mai mult mijloace de război electronic pentru a devia dronele rusești de la traiectoriile lor inițiale.

De aceea situația este mai complicată și mai complexă, pentru că avem drone în derivă, avem drone care urmăresc testarea, avem drone care urmăresc obținerea de informații. Cele mai periculoase sunt dronele în derivă, pentru că au explozivul la bord. În definitiv, ne confruntăm cu consecințele apărării antiaeriene ucrainene, fie că vorbim de lovirea cinetică, fie că vorbim de bruiaj. Nu cred că au realizat și spoofing, pentru că atunci ar însemna altceva. De foarte multe ori avem incidente cu resturi de dronă. Era cazul să ne așteptăm de la resturi de dronă, pot să ajungă și la drone, cum a fost drona de la Galați. Dronele în derivă, dacă îți intră într-un spațiu mai larg, dacă îți intră pe o perioadă mai îndelungată și distanța este mai lungă față de aglomerări urbane, îți permit și o reacție potrivită.Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu

Generalul Bălăceanu nu anticipează un conflict direct între NATO și Federația Rusă. În viziunea sa, un al doilea război cu Ucraina este mai probabil, dacă obiectivele actuale ale Rusiei privind capitularea militară, politică și economică nu sunt atinse. Declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, conform cărora Ucraina este un stat artificial, iar anumite zone au aparținut istoric altor țări (Crimeea și zone cedate de Stalin, părți din vest aparținând Poloniei, Ungariei și României), trebuie să rămână un semnal de alarmă. În contextul apărării, generalul subliniază necesitatea unor reglementări legislative noi pentru Marea Neagră, în special pentru combaterea navelor pilotate sau nepilotate, inclusiv a dronelor maritime, similar cu legislația existentă pentru aeronavele care intră neautorizat în spațiul aerian. **Armata română a trecut un test de coerentă, dar Rusia trebuie să dea explicații** Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, cu experiență în marina militară și structurile de intelligence ale Forțelor Navale, precum și ca analist în Ministerul Apărării Naționale, confirmă o reacție coerentă a României.

Avem o situație în care, cel puțin în ultimele patru zile, că și azi a fost o dronă care a trecut prin spațiul nostru aerian, am avut o acțiune coerentă. Un stat și-a trimis armele prin spațiul nostru aerian. Că a fost intenție, că a fost un atac în Marea Neagră asupra navelor, dar acele drone și-au continuat zborul deasupra teritoriului nostru, că au fost alte elemente sau probleme de război electronic e mai greu de spus.Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu

Expertul consideră că este puțin probabil ca dronele să fi ajuns în spațiul aerian românesc exclusiv din cauza războiului electronic. Dovada provenienței rusești a dronelor, confirmată prin identificare vizuală de către piloți, analiza resturilor și asumarea politică de către autoritățile române, indică faptul că "România a fost atacată consecutiv, timp de trei zile", chiar dacă ultimul incident a implicat doar un tranzit. Sandu Valentin Mateiu exclude, de asemenea, un război cu Federația Rusă, estimând că Moscova nu și-ar dori un astfel de conflict. În opinia sa, este mai degrabă vorba despre un atac hibrid, iar intenția reală din spatele acestor acțiuni este dificil de dovedit și de o importanță secundară în comparație cu o declarație de război. Cu toate acestea, el subliniază că Rusia trebuie să clarifice de ce dronele sale au zburat în spațiul aerian românesc, punând în pericol viețile și proprietățile cetățenilor. Expertul laudă reacția Armatei Române, considerând că a trecut testul la care a fost supusă de Federația Rusă.

În primul rând că, indiferent dacă testul este intenționat sau accidental, am trecut testul. De vreme ce aviația noastră doboară aceste drone, problema se reduce la o reacție diplomatică, nu la elemente de afectare a vieții cetățeanului. Al doilea lucru este că un asemenea atac, în dreptul internațional, reprezintă obiectiv responsabilitatea statului căruia îi aparține această armă. Iar în acest caz este Rusia. De aceea Rusia trebuie să explice de ce suntem atacați de către dronele sale, iar elementul de continuitate, consecutiv, trei zile, agravează problema.Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu

**Ipoteza războiului psihologic cu NATO** Hari Bucur Marcu, expert în politici de securitate, aduce o perspectivă diferită. El nu vede un atac iminent asupra României și nu crede că Federația Rusă ar avea intenția să agreseze România. Analistul militar respinge ideea unei situații de preagresiune, similară cu demonstrațiile de forță ale Rusiei înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Hari Bucur Marcu nu exclude însă un eventual atac rusesc asupra NATO, dar consideră că acesta nu s-ar putea produce decât peste câțiva ani. Expertul a criticat, de asemenea, modul în care oficialitățile comunică public, susținând că cetățenii nu sunt informați corect, iar incertitudinea domină dezbaterea.

Cei care vorbesc despre o posibilă agresiune a Rusiei împotriva unui stat NATO neglijează orizontul de timp în care s-ar putea produce un astfel de eveniment, estimat la trei, cinci sau chiar șase ani de acum înainte, nu mâine sau azi, iar creșterea numărului de drone pe cerul României nu este un semn alarmant imediat.Hari Bucur Marcu

În viziunea sa, Rusia urmărește mai degrabă un război psihologic cu România și cu celelalte state NATO, decât un conflict direct, cu mijloace convenționale.

Scenariul principal nu este un atac direct al Rusiei asupra României, ci mai degrabă o problemă de percepție și de reacție istorică. Se vorbește despre statele baltice și despre România, iar în acest context se invocă anii `40, când România a cedat Basarabia în doar 48 de ore, retrăgându-și rapid trupele și echipamentul militar, iar această imagine a rămas în mentalitatea rusă, care ar putea crede că, dacă ne sperie, vom părăsi NATO. Prin urmare, este vorba despre un război psihologic. România este vulnerabilă în ceea ce privește psihologia colectivă, iar oficialii noștri, în loc să întărească încrederea în forțele armate și în capacitatea de apărare, contribuie adesea la compromiterea acestei idei prin propriile lor atitudini.Hari Bucur Marcu

Explorează subiectele:

DroneSecuritate RomâniaRăzboi hibrid

Distribuie Distribuie Comentarii