Drumul din Apuseni trasat de un măgar, refăcut cu aproape 36 de milioane de lei

Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL
Drumul județean 705 pornește din DN 74, în zona orașului Zlatna, și străbate aproximativ 18 kilometri printr-o regiune montană izolată a Munților Metaliferi, în sudul Apusenilor. Traseul urcă abrupt prin păduri întinse și văi adânci până în vecinătatea culmii Breaza, la aproape 1.000 de metri altitudine, apoi coboară spre Almașu Mare și Almașu de Mijloc, continuând către granița județului Hunedoara. Pentru șoferii care vin dinspre vest, de pe Valea Mureșului, această rută scurtează cu circa 20 de kilometri drumul spre Zlatna și satele din zonă, așezări care au trăit secole la rând din minerit.
Trei straturi de asfalt pentru a rezista camioanelor de mare tonaj
Cea mai spectaculoasă, dar și cea mai problematică parte a șoselei era urcușul în serpentine de la ieșirea din Zlatna, pe o lungime de 6,195 kilometri. Până la demararea șantierului, în 2023, carosabilul era format din dale vechi de beton, măcinate de gropi, fisuri și denivelări, în timp ce podețele și șanțurile de scurgere erau distruse. Traficul intens al camioanelor încărcate cu lemne și piatră din carierele locale făcuse ca anumite segmente să devină aproape impracticabile.
Proiectul de modernizare, încheiat în septembrie 2026, a presupus o alocare financiară de circa 30 de milioane de lei fără TVA — aproape 36 de milioane de lei în total —, bani proveniți prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și din bugetul Consiliului Județean Alba. Drumul a fost lățit la șase metri, consolidat, dotat cu sisteme noi de colectare a apelor pluviale, podețe și elemente de siguranță rutieră. Pentru a face față transporturilor grele, constructorii au turnat o structură rutieră cu trei straturi de asfalt, o premieră la nivel județean.
La recepția lucrărilor, vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan, a explicat dificultățile întâmpinate pe versanții împăduriți: „A fost un proiect cu multe provocări tehnice, iar lucrările au fost îngreunate, o bună perioadă, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Vreau să scot în evidență faptul că discutăm de primul drum din județ unde există trei straturi de asfalt, având în vedere traficul de mare tonaj din zonă”. În urma intervențiilor, serpentinele pot fi traversate mult mai rapid și în siguranță.
Un drum trasat de un măgar, pe urmele căilor antice
Dincolo de importanța practică, șoseaua dintre Zlatna și Almașu Mare poartă amprenta unei istorii îndelungate. Munții Metaliferi au fost exploatați pentru bogățiile subterane încă din Antichitate, când romanii au construit rețele de drumuri între centrele miniere. Istoricii consideră foarte probabil ca între vechiul Ampelum — actuala Zlatna — și zona Almașu Mare să fi existat o legătură antică, pe un traseu care traversa actualul cartier Valea Mare, urca spre culmile din jurul vârfului Breaza și cobora pe platoul Almașului. De altfel, arheologii au descoperit mai multe rute romane între bazinul minier al Zlatnei și Germisara, unele străbătând Cheile Cibului, localitate aflată chiar lângă actualul DJ 705.
Deși drumul modern pe care îl cunoaștem astăzi a fost amenajat spre finalul secolului al XIX-lea, memoria locală leagă apariția serpentinelor de secolul al XVIII-lea, din perioada domniei împărătesei Maria Tereza (1740–1780). Potrivit legendei păstrate în zonă, în urmă cu două secole și jumătate, atunci când autoritățile au căutat o cale de acces peste munte, au recurs la un măgar pentru a stabili cel mai bun traseu. Animalul a fost lăsat liber să urce versantul pe unde găsea panta cea mai domoală, evitând zonele abrupte, iar constructorii ar fi transformat ulterior poteca bătută de el în drumul sinuos de astăzi.
Urme ale infrastructurii din perioada habsburgică au fost scoase la iveală și în vecinătate. În anul 2000, pe valea ce coboară din Cheile Cibului spre Băcâia, arheologii au identificat resturile unei căi pietruite pe care sătenii o credeau romană, dar pe care specialiștii au atribuit-o unei epoci mai recente, posibil chiar celei tereziene.
Cum se vedea „șoseaua Almașului” în reportajele secolului XX
1/16
DJ 705 Almasu Zlatna Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) jpg Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL
În secolul XX, faima serpentinelor a depășit granițele locale, drumul fiind considerat în perioada interbelică unul dintre cele mai frumoase din Transilvania. În 1932, călătorind prin Munții Apuseni, gazetarul Gheorghe Amatei nota în ziarul „Cuvântul” că șoseaua se prezenta mult mai bine decât artera grav avariată dintre Alba Iulia și Zlatna:
„Din Calea Troianului și până în vârful dealului Breaza, urcăm șoseaua «Almașului», în serpentine — lungime de 6 km — și pot spune că este cea mai frumoasă și mai puțin deteriorată șosea națională din tot cuprinsul Ardealului. Când ajungem în vârful dealului, la așa-numitul «Plai», întrerupem șoseaua și cotim la stânga, pe sub un răzor, și coborâm pe drumul ce duce la Cib, cea mai întinsă comună din vârful acestor munți” — Gheorghe Amatei, 1932.
După al Doilea Război Mondial, artera a rămas vitală pentru comunitățile din zonă, legate strâns de minerit, agricultură și creșterea animalelor. Mulți locuitori din Almașu Mare lucrau la mina de aur Hăneș, motiv pentru care între 1946 și 1949 a fost amenajat și drumul de acces dintre centrul comunei și perimetrul minier Hăneș–Albini, iar din 1959 a fost introdusă prima cursă de autobuz între Almașu Mare și Zlatna.
Farmecul traseului a continuat să inspire reporterii și în deceniile următoare. În 1971, urcând cu un microbuz al Exploatării Miniere Zlatna, jurnalistul Constantin Deleanu scria în ziarul „Unirea”: „Microbuzul urcă pe serpentina croită printre pădurile ce despart Zlatna de comuna Almașu Mare. La fiecare curbă, ceața lăsa un gol prin care se puteau vedea copacii. Doar frânturi din frumusețile acelor părți. Ca să le cuprinzi pe de-a-ntregul ar trebui să faci drumul pe jos, cu multe popasuri”.
Zece ani mai târziu, în 1981, un reportaj apărut în ziarul „Scînteia” arăta că drumul cu mașina între Zlatna și Almașu Mare dura aproape o oră, prin inima pădurilor montane:
„La Almașu Mare din județul Alba ajungi, de la Zlatna, după aproape un ceas de mers cu mașina, pe un drum în serpentine amețitoare, ținut tot timpul în umbra adâncă a pădurilor de fagi. Pe culmile ce se înalță până aproape la o mie de metri se răsfiră, când mai răzlețe, când mai grupate, gospodăriile țărănești” — ziarul Scînteia, 1981.
Explorează subiectele:

