Dunărea uscată oprește și Unitatea 2 Cernavodă; România, dependentă de importuri de energie
Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite
Joi dimineață, Nuclearelectrica a inițiat manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă. Procesul, desfășurat gradual pe parcursul mai multor ore, a dus la deconectarea totală a reactorului de la Sistemul Energetic Național în jurul orei 11:00. Astfel, producția de energie nucleară este momentan zero, întrucât Unitatea 1 fusese deja oprită pe 28 iulie. Oprirea Unității 2 elimină o capacitate de 680 de megawați din producția internă. Specialiștii centralei vor decide momentul reconectării la rețea în funcție de evoluția nivelului Dunării și a prognozelor hidrologice.
FOTO: Facebook/ Nuclearelectrica Oficial
Nivelul Dunării, mult sub media multianuală
Principala cauză a opririi celor două reactoare este scăderea continuă și semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 12-19 august, debitul Dunării la Baziaș, la intrarea în țară, se menține între 1.350 și 1.400 mc/s. Această valoare este considerabil sub media multianuală pentru luna august, care este de aproximativ 3.900 mc/s. Pentru a menține Unitatea 2 în funcțiune cât mai mult timp posibil, autoritățile au depus eforturi considerabile, inclusiv dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje în Dunăre, cu scopul de a direcționa un debit mai mare de apă către centrală.România se bazează pe importuri și alte surse
În condiții normale, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% la producția totală de energie electrică a României. Pierderea celor 680 de megawați produși de Unitatea 2, pe lângă oprirea Unității 1, pune o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național. Ministerul Energiei a anunțat că deficitul de producție va fi compensat prin utilizarea la capacitate maximă a energiei hidro și eoliene, prin activarea grupului Rovinari 4 și, mai ales, prin importuri. Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a precizat că România se va baza pe capacitatea crescută de import, în special prin relația cu Bulgaria. Capacitatea transfrontalieră disponibilă pentru importuri este de aproximativ 4.000 MW. De asemenea, Ministerul Energiei menține recomandarea pentru reducerea voluntară a consumului de energie, în special în intervalul orar 19:00 - 23:00, când presiunea asupra sistemului este cea mai mare. Autoritățile estimează că aceste măsuri pot aduce economii de 200-400 de megawați în perioadele de vârf. Joi dimineață, la ora 8:11, înainte de deconectarea completă a Unității 2, România înregistra un consum de 5.800 MW și o producție de 5.860 MW. Energia hidro reprezenta 28% din producție, hidrocarburile 22%, iar energia nucleară 10,3%.Când va fi repornită centrala?
Data exactă pentru repornirea reactoarelor de la Cernavodă rămâne incertă. Prognozele hidrologice indică o continuare a scăderii nivelului Dunării în zilele următoare, ceea ce sugerează că centrala nu va putea fi repornită cel puțin în următoarele zece zile. Odată ce condițiile hidrologice vor permite, revenirea la producția normală ar putea dura aproximativ 24-48 de ore. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că, după luarea deciziei, procesul de repornire este unul standard:„Odată luată decizia, având nivelul corespunzător, 24-48 de ore, o zi, două, nu e o problemă, se repornește, avem procedurile, e o repornire normală”.
— Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare Cernavodă
Populația nu va fi afectată, dar marii consumatori ar putea
Autoritățile asigură că, în ciuda reducerii semnificative a producției interne, situația nu ar trebui să afecteze consumatorii casnici sau serviciile esențiale. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat că nu există niciun pericol pentru aprovizionarea cu energie a gospodăriilor sau a serviciilor vitale. Acesta a adăugat că, într-un scenariu extrem, eventualele limitări ar putea viza marii consumatori industriali.„Producție pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simți nimic în ceea ce privește consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esențiale, spitale, farmacii, fabrici de medicamente, poliție, instituții, care asigură funcționarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a declarat Cristian Bușoi.Într-o notă mai critică, premierul interimar Ilie Bolojan a atribuit situația actuală unei combinații de factori, incluzând „decizii greșite”, schimbări frecvente de miniștri și politici energetice care au contribuit la vulnerabilitatea actuală a sistemului.
Explorează subiectele:
