Escrocheriile cu AI pe aplicațiile de dating: nici apelul video nu mai e sigur
Căutarea iubirii pe internet Foto: Pixabay
Piața aplicațiilor de dating din România adună sute de mii de oameni în căutarea unui partener. Potrivit estimărilor companiei de analiză Sensor Tower pentru decembrie 2025, Tinder înregistra circa 124.000 de utilizatori activi săptămânal la nivel național, urmat de Bumble, cu aproximativ 53.000, și Boo, cu aproape 44.000. Dincolo de ecrane, printre utilizatorii reali se infiltrează însă tot mai mulți escroci care se folosesc de inteligența artificială pentru a-și construi identități fictive.
Fenomenul a luat amploare la nivel global, determinând INTERPOL să lanseze în octombrie 2026 o campanie internațională de avertizare privind fraudele bazate pe deepfake-uri. Organizația polițienească semnalează că instrumentele de generare a imaginilor și vocilor alimentează acum înșelătoriile romantice, furtul de identitate și șantajul. Amploarea financiară a acestor abuzuri reiese și din datele comunicate de FBI în februarie 2026: numai americanii din regiunea San Antonio au pierdut peste 28 de milioane de dolari în anul precedent din cauza fraudelor bazate pe câștigarea încrederii – categorie ce include escrocheriile sentimentale –, aproape dublu față de nivelul de 15,8 milioane de dolari raportat în 2024.
În România, statisticile Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) indică 3.937 de fraude și tentative de fraudă online semnalate în 2025, în timp ce de la începutul acestui an au fost înregistrate deja 2.569 de raportări. Instituția menționează că aceste cifre acoperă întregul spectru al înșelătoriilor din mediul digital, nu doar cazurile în care atacatorii simulează căutarea unei relații.
Cum funcționează fabricile de iluzii și de ce apelul video nu mai oferă garanții
Accesibilitatea noilor tehnologii a eliminat barierele de altădată pentru infractorii cibernetici, explică Anca Isac, expert comunicare în cadrul DNSC:
„Crearea unei identități false în mediul online nu mai presupune cunoștințe tehnice avansate sau investiții financiare considerabile. Dezvoltarea inteligenței artificiale a simplificat semnificativ acest proces, oferind posibilitatea atacatorilor cibernetici de a genera fotografii realiste ale unor persoane fictive, de a clona vocea și chiar modificarea în timp real a înfățișării în timpul apelurilor video”
— Anca Isac, expert comunicare în cadrul DNSC
În spatele acestor profile nu se află întotdeauna indivizi izolați, ci adevărate structuri de crimă organizată. O investigație publicată în 2026 de Associated Press și FRONTLINE a documentat activitatea centrelor de escrocherii din Myanmar, unde sistemele de inteligență artificială creează identități false, traduc mesaje și automatizează dialogul cu țintele. Ancheta a dezvăluit totodată o dramă paralelă: o parte dintre cei care operează aceste conturi sunt victime ale traficului de persoane, constrânse să participe la fraude.
Chiar și măsura de precauție considerată până nu demult infailibilă – verificarea interlocutorului printr-un apel video – a devenit vulnerabilă în fața manipulării digitale, avertizează reprezentanta DNSC:
„Faptul că vedem și auzim o persoană într-un apel video nu reprezintă, în mod automat, o garanție a identității acesteia. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială permit modificarea imaginii și a vocii în timp real, astfel încât un interlocutor poate purta o conversație aparent naturală, poate răspunde spontan la întrebări și poate executa anumite gesturi, fără ca manipularea să fie evidentă”
— Anca Isac, expert comunicare în cadrul DNSC
Anumite detalii tehnice pot totuși trăda un deepfake: lipsa de sincronizare între mișcarea buzelor și sunet, deformări trecătoare ale trăsăturilor feței, expresii artificiale ori decalaje neobișnuite între imagine și voce. Totuși, lipsa acestor anomalii nu garantează că persoana de la celălalt capăt este reală.
Manipularea emoțională: love bombing, mirroring și vulnerabilitatea sărbătorilor
Succesul unei astfel de escrocherii nu se bazează doar pe tehnologie, ci și pe răbdare. Atacatorii investesc săptămâni întregi în conversații, punând întrebări despre trecutul, viața de zi cu zi și așteptările emoționale ale victimei, pentru a-i livra apoi exact profilul partenerului ideal.
„În mediul online, această familiaritate poate fi construită artificial. Cineva care ne ascultă, ne validează și ne spune exact ceea ce avem nevoie să auzim poate activa foarte repede sentimentul că suntem înțeleși și acceptați. În plus, atunci când nu cunoaștem persoana în realitate, mintea noastră completează informațiile lipsă. Proiectăm asupra celuilalt propriile dorințe, așteptări și nevoi emoționale”
— Olga Ghițac, psiholog
Psihologul descrie două mecanisme principale de manipulare folosite în aceste interacțiuni: love bombing, caracterizat prin complimente intense, mesaje afectuoase și declarații de iubire încă de la primele discuții, respectiv mirroring, prin care interlocutorul își mulează opiniile, gusturile și atitudinile după cele ale victimei, simulând o compatibilitate absolută.
„Un semnal de alarmă este viteza cu care evoluează relația. Când cineva pare să ne înțeleagă absolut toate nevoile, să fie de acord cu noi în orice privință și să ne declare iubire înainte de a ne cunoaște cu adevărat, este sănătos să ne întrebăm dacă avem în față o conexiune autentică sau o imagine construită pentru a ne cuceri. O relație sănătoasă presupune timp, cunoaștere reciprocă, diferențe și limite. Compatibilitatea reală nu înseamnă absența oricărei diferențe”
— Olga Ghițac, psiholog
Perioada sărbătorilor amplifică fragilitatea emoțională, în special în rândul persoanelor care au trecut recent printr-o despărțire, un divorț sau pierderea cuiva drag. Specialista precizează însă că nu există un tipar al victimei: nivelul de educație, profesia sau inteligența nu oferă protecție împotriva manipulării. Mai mult, odată ce legătura pare consolidată, intervine un blocaj psihologic care îi împiedică pe oameni să reacționeze la timp:
„Dacă am investit timp, emoții, speranțe și poate chiar bani într-o relație, acceptarea faptului că am fost înșelați devine extrem de dureroasă. Pentru a reduce acest disconfort, mintea încearcă uneori să găsească explicații care să păstreze imaginea inițială a persoanei. Începem să justificăm comportamente suspecte, să minimalizăm contradicțiile și să ignorăm semnalele de alarmă”
— Olga Ghițac, psiholog
Când adevărul iese la iveală, impactul psihologic rivalizează cu trauma unei rupturi reale. „Sentimentele victimei au fost autentice, chiar dacă identitatea celuilalt a fost falsă. Pot apărea rușinea, furia, vinovăția, sentimentul de trădare, pierderea încrederii în propria judecată și teama de a mai intra într-o relație”, subliniază Olga Ghițac.
De la urgențe inventate la șantaj și măsuri de protecție
Odată câștigată încrederea, scopul material iese la suprafață. După cum arată Anca Isac, escrocii încep să solicite bani invocând situații de criză – urgențe medicale, dificultăți financiare sau costuri de deplasare pentru o întâlnire pe care o amână ulterior. În alte scenarii, victimele sunt dirijate către platforme false de criptomonede, sub promisiunea unor profituri rapide. Pe lângă pagubele financiare, există riscul furtului de date personale, al compromiterii conturilor și al șantajului, în situațiile în care au fost trimise fotografii intime.
Pentru a reduce riscurile, reprezentanta DNSC recomandă verificarea informațiilor furnizate de persoanele cunoscute online, inclusiv prin căutarea fotografiilor de profil pe Google Images pentru a depista eventuale poze preluate de pe alte site-uri – cu mențiunea că absența rezultatelor nu garantează autenticitatea imaginii.
În situația în care apar suspiciuni de fraudă, pașii indicați de specialistul DNSC sunt următorii:
- întreruperea imediată a oricărui contact, dar păstrarea conversațiilor și a dovezilor;
- contactarea de urgență a băncii, dacă au fost transferați bani;
- schimbarea parolelor și activarea autentificării în doi pași, dacă au fost divulgate date de acces;
- sesizarea Poliției Române și raportarea incidentului cibernetic către DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.
Din perspectivă psihologică, Olga Ghițac încurajează discuțiile deschise cu un apropiat despre relațiile formate pe internet, deoarece o opinie detașată poate scoate la iveală detalii ignorate pe fondul implicării afective. „Nu este vorba despre a învăța să nu mai avem încredere în oameni, ci despre a învăța să avem încredere fără să renunțăm la discernământ”, conchide psihologul.
Explorează subiectele:
