Eurodeputaţi români consideră inacceptabil veto-ul ungaro-polonez la adoptarea bugetului multianual al UE şi spun că există soluţii
Eurodeputaţi români din principalele grupuri politice din Parlamentul European consideră inacceptabil veto-ul ungaro-polonez la adoptarea bugetului multianual al UE din cauza condiţionării fondurilor de respectarea statului de drept, afirmând că această condiţionalitate este una "nenegociabilă" şi că se pot găsi soluţii dacă nu se va ieşi din blocaj printr-un acord amiabil.
În cadrul unei conferinţe online organizate marţi de Biroul Parlamentului European în România şi având ca temă "Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei", mai mulţi eurodeputaţi au dat asigurări că beneficiarii finali de fonduri UE nu vor avea de suferit din cauza unui blocaj în adoptarea bugetului multianual pe perioada 2021-2027, exprimându-şi totuşi speranţa că se va putea ajunge la un acord amiabil care să ducă la ridicarea veto-ului ungaro-polonez.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
"Aici nu discutăm despre măsuri absurde, ci ele vizează în primul rând crearea de instrumente care să garanteze că resursele UE sunt cheltuite eficient şi că nu există niciun fel de suspiciune în ceea ce priveşte cheltuirea lor. Iar pentru asta statele trebuie să aibă o justiţie independentă. Fără o justiţie independentă nimeni nu poate face progrese. Tocmai de aceea cred că grupul nostru politic va fi extrem de exigent ca şi până acum în a apăra valorile care stau la baza UE. Nu văd o altă a bordare", a spus Eugen Tomac, membru al grupului PPE din PE.
"Dacă ar fi existat în 2012 aceste condiţionalităţi legate de resursele europene eu vă asigur, de exemplu, că în România guvernul nu ar fi avut curajul să dea în două zile jos şefii celor două camere ale parlamentului şi să suspende şeful statului. Cred că şi exemple recente din ţara noastră dar şi ultimele abordări din partea unor guverne europene cu privire la tot setul de valori care sunt temelia UE îndreptăţesc Parlamentul să ceară garanţii suplimentare în ceea ce priveşte respectul şi ataşamentul faţă de democraţie şi faţă de statul de drept", a mai spus eurodeputatul PMP.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Daniel Buda, eurodeputat PNL din acelaşi grup politic (PPE), s-a declarat "preocupat, dar nu neapărat îngrijorat" de poziţia Ungariei şi Poloniei, în care vede mai degrabă "un joc de imagine pentru cetăţenii acestor două state".
"Aceste principii pe care noi le apărăm sunt principii care au fost asumate la momentul intrării în UE, atât de către Polonia, cât şi de către Ungaria. Nu putem discuta de un stat democratic fără o justiţie liberă şi independentă, libertate religioasă, a presei, a sistemului de învăţământ, sunt chestiuni normale, prevăzute într-un mecanism bine pus la punct (...), astfel încât astfel de chestiuni sunt de nenegociat şi nu pot fi puse sub semnul întrebării de către niciun grup din PE", a afirmat Buda.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Dan Nica, liderul delegaţiei române în grupul S&D, a reiterat că familia sa politică a introdus linia roşie privind condiţionarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. În ceea ce priveşte veto-ul ungaro-polonez, el l-a caracterizat drept "o dispută cu caracter intern din cadrul PPE", referindu-se probabil la partidul de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, întrucât formaţiunea la guvernare în Polonia, Lege şi Justiţie, este afiliată la grupul ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni).
"Am luat notă de ce a spus preşedintele grupului PPE, Manfred Weber, că este o situaţie de neacceptat, iar Donald Tusk a cerut excluderea FIDESZ din PPE. Sper că toate aceste lucruri vor conduce către o soluţie care să fie acceptată, pentru că până la urmă această definiţie şi modul în care statul de drept trebuie să funcţioneze în UE este o chestiune de nenegociat pentru Parlamentul European. Poziţia grupului S&D a fost una foarte clară: vreţi să mergem mai departe? Fără statul de drept nu stăm de vorbă", a subliniat Nica.
La fel de tranşantă în poziţia sa a fost şi eurodeputata Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din partea grupului Renew Europe. "Pentru noi, acest principiu al statului de drept şi al valorilor europene este absolut nenegociabil şi este principala bătălie pe care şi-o asumă grupul din punct de vedere politic în acest mandat, pentru că este şi cea mai importantă din punctul nostru de vedere pentru viitorul Europei", a spus ea.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Ramona Strugariu a subliniat că Ungaria şi Polonia nu ar trebui să-şi imagineze că instituţiile UE sunt lipsite de soluţii în deblocarea crizei create de veto-ul lor asupra bugetului multianual.
"Ar fi extrem aş spune, şi lipsit de substanţa pe care noi o dăm proiectului european, să ajungem la situaţia în care să trebuiască să facem un acord interguvernamental prin care să transferăm efectiv resursele din RRF (Mecanismul de redresare şi rezilienţă - nr.r), acord la care Ungaria şi Polonia nu vor fi parte, ca să putem să deblocăm aceşti bani şi să-i direcţionăm către cetăţeni. Dar această soluţie există şi este analizată foarte serios", a spus eurodeputata Renew Europe.
"Sunt soluţii, pe care eu sper să nu le aplicăm, dar sunt soluţii. Ar fi dramatic ca oamenii din aceste ţări să rămână fără bani, pentru că se aşteaptă să primească cam 13,5% din PIB în următorii ani, iar noi să operaţionalizăm aceste fluxuri de bani printr-un acord interguvernamental", a adăugat ea.
Eurodeptata a afirmat că cineva ar trebui să le transmită liderilor celor două state că "nu sunt indispensabili".
"Dincolo de acest discurs ultrapopulist, noi putem oricând să găsim soluţii pentru a putea împinge mai departe, operativ, proiectul european. Eu sper în luciditate, sper în echilibru, sper în nişte soluţii găsite de comun acord şi am încredere că vom ajunge acolo", a mai spus Ramona Strugariu. AGERPRES
